Pacienții românii care suferă de cancer tiroidian avansat au de acum o nouă opțiune de tratament rambursat. Concret, Ipsen anunță includerea în sistemul de rambursare prevăzut de legislația din România a unei opțiuni terapeutice destinate pacienților adulți cu carcinom tiroidian diferențiat avansat local sau metastazat, refractari sau neeligibili la terapia cu iod radioactiv, care au prezentat progresie în cursul sau după terapiile sistemice administrate anterior.
Această decizie se adresează unei categorii de pacienți cu opțiuni terapeutice limitate, pentru care evoluția bolii impune evaluare medicală specializată și gestionare în centre cu expertiză, în conformitate cu indicațiile aprobate la nivel european și cu protocoalele terapeutice aplicabile în România.
„Pentru pacienții cu forme avansate de boală tiroidiană, care nu mai răspund la abordările terapeutice standard, accesul la tratamentul cu cabozantinib prin sistemul de rambursare reprezintă un element esențial al îngrijirii. Acest pas reflectă importanța colaborării dintre autorități, comunitatea medicală și industrie, în beneficiul pacienților cu nevoi medicale neacoperite”, a declarat Oana Belinski, Country Lead Ipsen România & Ungaria.
În anul 2022, la nivel mondial au fost diagnosticate aproximativ 821.000 de cazuri noi de cancer tiroidian. Această afecțiune reprezintă cea mai frecventă formă de cancer al sistemului endocrin și se situează în top 10 cele mai frecvente tipuri de cancer la nivel global. Incidența este de aproximativ trei ori mai mare la femei decât la bărbați, iar majoritatea cazurilor este diagnosticată la persoanele sub vârsta de 55 ani.
Din totalul tumorilor maligne tiroidiene, carcinomul tiroidian diferențiat reprezintă aproximativ 90–95%. Dintre acestea, aproximativ 5–15% dintre cazuri prezintă rezistență la tratamentul cu iod radioactiv.
Pacienții care dezvoltă carcinom tiroidian diferențiat refractar la iod radioactiv se confruntă cu o evoluție nefavorabilă a bolii, iar supraviețuirea medie estimată este de aproximativ trei până la cinci ani, ceea ce evidențiază existența unor nevoi medicale neacoperite în această categorie de pacienți.
În contextul Zilei de Conștientizare a Afecțiunilor Tiroidiene (Thyroid Disease Awareness Day), marcată anual la 25 mai, acest demers subliniază importanța creșterii nivelului de conștientizare privind bolile tiroidiene, precum și a recunoașterii nevoilor pacienților cu forme avansate de boală, pentru care deciziile terapeutice sunt complexe și individualizate.
Ipsen este o companie biofarmaceutică globală, concentrată pe dezvoltarea de medicamente cu impact transformator în domeniile oncologiei, bolilor rare și neuroștiințelor.
Activitățile de cercetare și dezvoltare (R&D) ale Ipsen sunt concentrate pe diferite platforme tehnologice de inovație, localizate în cadrul unora dintre cele mai importante centre de biotehnologie la nivel mondial (ParisSaclay, Franța; Oxford, Marea Britanie; Cambridge, SUA; Shanghai, China).
Ipsen comercializează peste 20 de medicamente în mai mult de 115 țări, cu prezență comercială directă în peste 30 de țări, cu aproximativ 5.700 de angajați la nivel global.
În ultimul deceniu, cancerul tiroidian a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase creșteri ale ratei de diagnostic în rândul afecțiunilor oncologice din România. Deși această ascensiune este parțial pusă pe seama rafinării metodelor de screening, medicii endocrinologi avertizează că factorii de mediu și carențele istorice de iod continuă să joace un rol crucial în tabloul clinic al pacienților români în anul 2026.
Paradoxul statistic: mai multe cazuri, mortalitate scăzută
Conform datelor centralizate de institutele de oncologie și de raportările către Registrul Național de Cancer, incidența cancerului tiroidian a crescut constant și este în prezent cel mai frecvent tip de cancer endocrin. Totuși, statisticile prezintă un aspect nuanțat: marea majoritate a noilor diagnostice sunt sub formă de carcinom papilar, o formă de cancer cu o rată de supraviețuire de peste 95% dacă este depistat la timp.
Specialiștii explică această explozie a cifrelor prin „fenomenul de supradiagnosticare”. Accesul facil la ecografia de înaltă rezoluție permite astăzi identificarea unor noduli de dimensiuni milimetrice (microcarcinoame) care, în deceniile trecute, ar fi rămas nedetectați pe tot parcursul vieții pacientului.
Profilul pacientului român în 2026
Cancerul tiroidian prezintă o disparitate de gen marcată în România, femeile fiind diagnosticate de aproximativ trei până la patru ori mai des decât bărbații. Deși boala poate apărea la orice vârstă, vârful de incidență se situează în segmentul de vârstă 35–55 de ani.
Principalii factori de risc identificați în context local:
-
Istoricul de carență de iod: România a fost, istoric, o zonă cu deficit endemic de iod (gușa endemică), ceea ce a lăsat amprente asupra sănătății tiroidiene a generațiilor mature.
-
Expunerea la radiații: Amintirea accidentului de la Cernobîl rămâne un factor relevant pentru incidența crescută la persoanele care erau copii sau adolescenți în 1986.
-
Factorii metabolici: Studiile recente corelează obezitatea și rezistența la insulină — probleme în creștere în populația României — cu un risc sporit de proliferare a celulelor maligne tiroidiene.
Progrese în tratament: de la chirurgie radicală la abordări personalizate
În 2026, managementul cancerului tiroidian în România s-a aliniat standardelor internaționale și a trecut de la „tiroidectomia totală” aplicată tuturor pacienților la o abordare mult mai selectivă.
-
Chirurgia minim invazivă: Utilizarea monitorizării nervului recurent în timpul operației a redus drastic complicațiile post-operatorii (precum pierderea vocii).
-
Terapia cu Iod Radioactiv (I-131): Centrele specializate din București, Cluj-Napoca și Iași oferă protocoale avansate pentru eliminarea resturilor de țesut malign, cu timpi de așteptare reduși față de anii precedenți.
-
Supravegherea activă: Pentru tumorile foarte mici și cu risc scăzut, medicii români încep să adopte protocoale de monitorizare periodică, și a evitat intervenția chirurgicală imediată acolo unde nu este absolut necesară.
Provocările sistemului: accesul la diagnostic în mediul rural
În ciuda progreselor din marile centre universitare, marea provocare în 2026 rămâne disparitatea dintre urban și rural. În timp ce în orașe precum Cluj sau București ecografia tiroidiană a devenit aproape o rutină, în zonele rurale diagnosticul se pune adesea în stadii mai avansate, când tumora devine palpabilă sau cauzează dificultăți la înghițire.
Încep înscrierile pentru Premiile Rada Mihalcea pentru Tinerii Cercetători



