Departamentul de Studii Anglofone și Scandinave din cadrul Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) organizează miercuri, 6 mai 2026, de la ora 18.00, seara de lectură scandinavă dedicată romanului „Pan” de Knut Hamsun.

Evenimentul, desfășurat la Librăria Humanitas Cluj (str. Universității nr. 4), este conceput și susținut de studenți din anul al IIl-ea ai specializării Limba și literatura norvegiană, din cadrul Catedrei de Limbi și Literaturi Scandinave. Aceștia își asumă rolul de mediatori culturali prin lectura ghidată și analiza interpretativă a textului literar, sub coordonarea asist. univ. dr. Diana Lăţug.

Programul este completat de intervenția lui Carmen Brăgaru, istoric literar, cercetător științific și filolog la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”, care abordează receptarea operei lui Knut Hamsun în România, oferind un cadru critic și istoric esențial pentru înțelegerea contextualizată a romanului Pan.

Considerat părintele literaturii moderne și laureat al Premiului Nobel, norvegianul Knut Hamsun rămâne una dintre cele mai paradoxale figuri ale culturii universale. Omul care a explorat cu o sensibilitate inegalabilă cele mai ascunse unghiuri ale psihicului uman este același care, la bătrânețe, și-a oferit medalia Nobel ministrului nazist Joseph Goebbels și a lăsat posterității o moștenire sfâșiată între admirație și repulsie.

Revoluția subiectivității: De la „Foamea” la „Rodul pământului”

Născut în 1859 într-o familie săracă de țărani, Knut Hamsun a cunoscut succesul fulminant în 1890, odată cu publicarea romanului „Foamea” (Sult). Această operă a marcat o ruptură definitivă de realismul social al epocii și a mutat centrul de greutate al literaturii de la faptele exterioare către fluxul conștiinței, delirul și instabilitatea emoțională a individului.

Marii scriitori ai secolului XX, de la Franz Kafka și Thomas Mann până la Ernest Hemingway, au recunoscut în Knut Hamsun un maestru. Ernet Hemingway spunea că a învățat să scrie citindu-l pe Kurt Hamsun, iar Isaac Bashevis Singer l-a numit, simplu, „părintele literaturii moderne”.

Premiul Nobel și apogeul carierei

În 1920, Knut Hamsun a primit Premiul Nobel pentru Literatură pentru capodopera sa, „Rodul pământului” (Markens Grøde). Romanul este un imn adus vieții rurale, o pledoarie pentru întoarcerea la natură și la valorile arhaice, într-o lume amenințată de mecanizarea industrială. Această viziune panteistă, deși profund estetică, conținea semințele unei aversiuni față de modernitatea urbană și față de valorile democratice britanice, pe care Knut Hamsun le disprețuia profund.

Prăbușirea morală: Alianța cu întunericul

Tragedia lui Knut Hamsun a început odată cu ascensiunea nazismului. În timpul ocupării Norvegiei de către Germania în Al Doilea Război Mondial, scriitorul octogenar a devenit un susținător fervent al regimului Quisling și al lui Adolf Hitler.

Motivele sale rămân subiect de dezbatere: o teamă viscerală de expansiunea sovietică, o admirație pentru cultura germană sau, pur și simplu, o rătăcire a unui om izolat de realitate? Cert este că gesturile sale au șocat o lume întreagă. În 1945, la moartea lui Adolf Hitler, Knut Hamsun a scris un necrolog în care îl numea pe dictator „un războinic pentru omenire”.

Procesul și izolarea: „Pe poteci bătute de iarbă”

După război, Norvegia nu l-a putut executa pe eroul său național, dar nici nu l-a putut ierta. Knut Hamsun a fost supus unor expertize psihiatrice umilitoare și, în final, a fost amendat cu o sumă care l-a lăsat în ruină financiară.

Ultima sa carte, „Pe poteci bătute de iarbă”, scrisă la vârsta de 90 de ani în timp ce se afla în detenție și sub supraveghere medicală, este o demonstrație uluitoare de luciditate literară. Este o lucrare în care nu își cere scuze, ci își relatează cu demnitate și detașare declinul, ceea ce demonstrează că geniul său creator a supraviețuit prăbușirii sale morale.

Ce rezultate au obținut elevii clujeni la simularea Bacalaureatului

Comments

comments