Elevii claselor a XII-a au susținut probele scrise din cadru simulării examenului național de bacalaureat, sesiunea martie 2026. La nivelul județului Cluj, simularea probelor scrise s-a desfășurat în 62 de centre de examen, pentru cei 4.992 de elevi ai claselor a XII-a.
Și în cadrul acestei sesiuni a simulării examenului național de bacalaureat, la finalul fiecărei probe de examen, lucrările elevilor au fost scanate și încărcate pe platforma națională destinată evaluării digitalizate a lucrărilor scrise, apoi au fost evaluate, aleatoriu, de către profesori evaluatori, din alte județe, decât cel de proveniență a lucrărilor.
În conformitate cu legislația în vigoare, O.M.E.C. nr.6.059/2025, referitor la organizarea simulării probelor scrise ale examenului național de bacalaureat, elevii claselor a XII-a au aflat rezultatele obținute, rezultate care nu se contestă, nu sunt publice și nu se afișează, ci au fost comunicate direct elevilor, de către cadrele didactice care predau la clasă.
În județul Cluj, rezultatele obținute de elevii claselor a XII-a, la simularea examenului național de bacalaureat, sesiunea martie 2026, evidențiază următoarele rate de promovabilitate, pe discipline și probe de examen, astfel:
- Proba E.a)_Limba și literatura română_87,23%;
- Proba E.b)_Limba și literatura maternă_93,24%;
- Proba E.c)_Obligatorie a profilului, disciplinele matematică sau istorie_77,70%;
- Proba E.d)_La alegere a profilului și a specializării, la una dintre disciplinele: fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie și filosofie _82,71%.
De asemenea, statistica generală, la nivelul județului Cluj, evidențiază o rată de promovabilitate, în cadrul simulării examenului național de bacalaureat, sesiunea martie 2026, de 66,95, media generală fiind cel puțin egală cu 6 (șase), comparativ cu rata de promovabilitate a simulării examenului național de bacalaureat, sesiunea martie 2025(63,62%).
La solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui, notele pot fi trecute în catalog. Rezultatele obținute de către elevi la simularea examenului național de Bacalaureat, sesiunea martie 2026 urmează să fie analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.
În timp ce harta educațională a României suferă adesea de discrepanțe majore între mediul urban și cel rural, județul Cluj a reușit o performanță rară: menținerea unei constanțe de fier la vârful clasamentului național. În ultimii zece ani, „capitala Ardealului” nu a fost doar un centru universitar de prestigiu, ci și furnizorul oficial de elite la examenul de maturitate și ocupă aproape invariabil locul întâi sau doi la nivel de țară.
Astăzi, privind retrospectiv din primăvara anului 2026, rezultatele la bacalaureat în județul Cluj spun povestea unui sistem care a învățat să reziste crizelor, de la reformele curriculare nesfârșite până la șocul pandemiei de COVID-19.
O hegemonie statistică: cifrele succesului
În intervalul 2016–2026, Clujul a stabilit un standard de neatins pentru multe alte județe. În timp ce media națională de promovare a oscilat adesea între 65% și 75%, Clujul a „locuit” constant în zona de peste 80% și a atins vârfuri spectaculoase.
| Sesiunea de Bacalaureat | Rată de promovare (Cluj) | Poziție națională |
| 2016 – 2019 | 81% – 84% | Locul 1 sau 2 |
| 2020 – 2021 (Pandemie) | 82,7% | Locul 1 |
| 2022 – 2024 | 85% – 88% | Locul 1 |
| 2025 (An record) | 89,2% | Locul 1 |
Această evoluție nu a fost doar una cantitativă. Județul a excelat la capitolul „note de 10”, cu licee precum Colegiul Național „Emil Racoviță”, „Avram Iancu” sau „George Coșbuc” care au livrat anual zeci de medii maxime.
Factorii din spatele „fenomenului clujean”
De ce reușește Clujul ceea ce alte județe cu bugete similare nu pot? Răspunsul este un mix între infrastructură, resurse umane și un context socio-economic favorabil.
-
Concentrarea de licee de elită: Cluj-Napoca beneficiază de o densitate neobișnuită de unități de învățământ cu tradiție, unde concurența la admiterea la liceu (clasa a IX-a) este atât de mare, încât trierea valorilor se face foarte devreme.
-
Parteneriatul școală-universitate: Influența mediului universitar se simte până în băncile liceelor. Elevii clujeni sunt motivați să rămână în oraș pentru studii superioare, iar standardele universitare se reflectă în rigoarea pregătirii pentru Bacalaureat.
-
Investițiile autorităților locale: Clujul a fost printre primele județe care au digitalizat masiv procesul educațional, o investiție care s-a dovedit salvatoare în anii restricțiilor sanitare.
Provocările și „punctele oarbe” ale succesului
Totuși, decada succesului nu a fost lipsită de umbre. Analiza jurnalistică relevă o prăpastie care încă persistă între liceele teoretice de top din municipiu și liceele tehnologice sau cele din localitățile mai mici ale județului.
În timp ce colegiile de elită raportau promovabilitate de 100%, în unități de învățământ din zone precum Turda sau Dej, rata de succes a fost, în anumiți ani, cu 30-40 de procente mai mică. Această „Românie a contrastelor” se regăsește, la scară mică, și în județul Cluj.
Testul rezistenței: anii de pandemie și digitalizarea
Anii 2020 și 2021 au reprezentat cel mai mare test pentru sistemul de învățământ clujean din ultimul deceniu. Trecerea bruscă în mediul online ar fi putut prăbuși rezultatele, însă Clujul a raportat cifre surprinzătoare. Adaptabilitatea cadrelor didactice și accesul mai facil al elevilor la tehnologie au făcut ca județul să nu piardă teren, ba chiar să se distanțeze de restul țării.
