Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta aproximativ 25 de milioane de puieți forestieri în cadrul celor două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, derulate în acest an. Programul de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului, administrate de Romsilva, prevede regenerarea a 9.500 de hectare de fond forestier pe parcursul anului. Din această suprafață, 5.920 de hectare vor fi regenerate natural, iar 3.580 de hectare prin regenerări artificiale, respectiv lucrări de împăduriri.
De asemenea, în cadrul programului de regenerare a pădurilor de stat vor fi realizate lucrări de completări curente în plantații pe 2.619 hectare, precum și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 1.550 de hectare de fond forestier.
Pentru realizarea lucrărilor de împăduriri, refaceri și completări, Romsilva va utiliza aproximativ 25 de milioane de puieți forestieri, majoritatea produși în pepinierele silvice proprii.
Sumele alocate pentru lucrările de regenerare a pădurilor – împăduriri, completări, refaceri, pregătirea terenului și a solului, întreținerea plantațiilor și a regenerărilor naturale, precum și lucrările de ajutorare a regenerărilor naturale – se ridică la 337 de milioane de lei, sume provenite din fondul de conservare și regenerare a pădurilor.
În ultimii șase ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 83.584 de hectare de fond forestier proprietatea publică a statului, dintre care 26.736 de hectare prin lucrări de împăduriri și 56.848 de hectare prin regenerări naturale, fiind plantați peste 155 de milioane de puieți forestieri.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
Toate pădurile proprietatea publică a statului administrate de Romsilva dețin certificarea managementului forestier în sisteme internaționale.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează, de asemenea, 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat.
România încheie un deceniu definitoriu pentru viitorul patrimoniului său forestier. Dacă în 2016 discursul public era dominat aproape exclusiv de tăierile ilegale și de „dispariția” pădurilor, anul 2026 ne găsește într-o paradigmă nouă: cea a reconstrucției ecologice accelerate. În ultimii 10 ani, campaniile de împădurire au evoluat de la simple acțiuni de voluntariat la proiecte strategice de anvergură națională, finanțate masiv și monitorizate prin tehnologie de ultimă oră.
Schimbarea de viziune: De la evenimente izolate la Strategia Națională
Până în 2018, acțiunile de plantare erau adesea fragmentate, susținute în principal de ONG-uri și grupuri de voluntari inimoși. Punctul de cotitură a venit odată cu integrarea obiectivelor de mediu în programele de finanțare europeană și națională.
-
Programul PNRR – „O pădure pentru România”: Lansat în contextul post-pandemic, acest program a reprezentat cea mai mare infuzie de capital în sectorul forestier, care vizează crearea a peste 56.000 de hectare de păduri noi până în 2026.
-
Diversificarea speciilor: Autoritățile au renunțat la monoculturile vulnerabile (cum erau plantațiile masive de molid) în favoarea amestecurilor de specii autohtone, mult mai rezistente la schimbările climatice și la dăunători.
Tehnologia în slujba pădurii: Monitorizare prin satelit și drone
În ultimul deceniu, România a trecut de la măsurătorile „la pas” la sisteme digitale complexe. Inovația tehnologică a fost elementul care a oferit credibilitate campaniilor de împădurire.
-
SUMAL 2.0 și Radarul Pădurilor: Aceste instrumente, perfecționate constant între 2021 și 2025, au permis o trasabilitate mult mai bună.
-
Dronele de plantare: În zonele montane greu accesibile, tehnologia dronelor capabile să împrăștie semințe încapsulate a fost utilizată experimental începând cu 2024, ceea ce a crescut rata de succes a reîmpăduririlor în bazinele hidrografice afectate de viituri.
Implicarea societății civile: Puterea voluntariatului
Dincolo de cifrele oficiale ale Romsilva sau ale Ministerului Mediului, forța motorie a acestui deceniu a fost cetățeanul. Campanii de referință precum „Adoptă un Copac”, „Plantăm fapte bune în România” sau inițiativele susținute de fundații precum Conservation Carpathia au creat o nouă cultură a responsabilității.
| Indicator de Progres | Statut 2016 | Statut 2026 | Impact |
| Suprafață anuală plantată | ~10.000 ha | ~25.000 ha | Dublarea ritmului de regenerare |
| Participare voluntari | Evenimente ocazionale | Programe recurente de masă | Creșterea conștiinței ecologice |
| Finanțare privată (CSR) | Redusă | Segment major în bugetele companiilor | Investiții de zeci de milioane de euro |
| Păduri Urbane | Concept teoretic | Realitate în peste 15 orașe | Reducerea insulelor de căldură urbană |
Provocările noului deceniu: Supraviețuirea puietului
Marea problemă a campaniilor de împădurire nu a fost doar plantarea, ci „mentenanța”. În condițiile unor veri tot mai secetoase, rata de prindere a puieților a devenit principala preocupare. În 2026, accentul s-a mutat de la „câți copaci plantăm” la „câți copaci reușesc să ajungă la maturitate”, cu sisteme de irigații prin picurare pentru perdelele forestiere din sudul țării, aflat sub amenințarea deșertificării.
Innovation Labs 2026 deschide porțile către cel mai amplu hackathon la nivel național
