Să luăm cazul unei persoane pasionate de modă și conștientă de impactul pe care îl pot avea acțiunile sale asupra mediului înconjurător. Atunci când cumpără o fustă sau o pereche de pantaloni, ea optează pentru materiale reciclate din bumbac sau poliester, iar când acestea se deteriorează, le depune într-un container special pentru deșeuri textile, sigură fiind că într-o zi acestea vor redeveni… textile, scrie RFI România.

Dar nu e chiar așa…

De fapt 93% din materialele reciclate utilizate în producția hainelor noastre sunt obținute din “sticle de plastic, nu din haine vechi”, explică Urska Trunk, director de campanie la ONG-ul Changing Markets din Bruxelles.

În magazine, etichetele cu mențiunea “material reciclat” sunt tot mai des întâlnite, însă în realitate, tehnologia necesară pentru a recicla fibrele textile și a le transforma în ață este costisitoare și încă în faza incipientă de dezvoltare, în întreaga lume.

“Mai puțin de 1% din țesăturile utilizate în hainele noastre sunt reciclate pentru a face haine noi”, a declarat pentru AFP un reprezentant al Comisiei Europene.  În Europa se generează un total de 12,6 milioane de tone de deșeuri textile în fiecare an, dintre care 5,2 milioane de tone de îmbrăcăminte și încălțăminte, restul fiind alcătuit din saltele, covoare și alte tipuri de mobilier textil, potrivit Comisiei Europene.

Majoritatea deșeurilor textile uzate sunt aruncate sau incinerate, doar 22% sunt colectate pentru a fi refolosite sau reciclate – în principal pentru a fi transformate în cârpe, căptușeli sau materiale de izolație.

Reciclarea hainelor este “mult mai complexă decât reciclarea sticlei sau a hârtiei”, explică pentru AFP producătorul austriac de fibre textile pe bază de lemn Lenzing.

Hainele uzate trebuie să fie sortate în funcție de material și culoare, iar elementele rigide, precum fermoarele sau nasturii, trebuie îndepărtate. În cele din urmă, tot ceea ce nu poate fi reciclat, cum ar fi anumite fibre sau țesături compuse din mai mult de două materiale, trebuie aruncat.

Acest proces complex nu a putut fi încă dezvoltat la nivel industrial.

”Suntem încă într-o fază incipientă”, spune Urska Trunk.

Cea mai bună modalitate de a face ca hainele să fie “ecologice” este să reciclăm sticlele din PET (polietilen tereftalat) pentru a produce fibre de poliester.

Tehnologia, bine pusă la punct, este singura cu adevărat folosită la scară largă.

În magazinul H&M din centrul Parisului, vedem din ce în ce mai multe articole de îmbrăcăminte care poartă eticheta “material reciclat”, mai prietenos cu mediul în ceea ce privește utilizarea apei.

În 2023, 79% din poliesterul utilizat în colecțiile H&M a provenit din materiale reciclate. Grupul își propune să atingă 100% până în 2025.

Clienții intervievați de AFP păreau indiferenți, dar marca suedeză de fast-fashion se străduiește…

”PET-ul reciclat “(permite) industriei să își reducă pe termen scurt dependența de poliesterul virgin obținut din combustibili fosili”, a transmis grupul pentru AFP.

Ce fac mărcile? Ele colectează de la producători “fulgii” de plastic obținuți prin reciclarea mecanică a sticlelor și apoi utilizează acești fulgi pentru a produce fibre în propriile fabrici, a explicat Lauriane Veillard, responsabil cu politica de reciclare chimică la Zero Waste Europe (ZWE) din Bruxelles pentru AFP.

“Să fim clari, nu este vorba de circularitate”: avertizează asociațiile din industria de îmbuteliere și de protecție a mediului.

Într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului European în martie 2023, acestea au denunțat “o tendință îngrijorătoare” în sectorul modei “de a face afirmații ecologice legate de utilizarea de materiale reciclate” din sticlele lor.

Un studiu realizat de marca franceză etică Loom a subliniat în martie anul trecut că “dacă aceste sticle nu ar fi fost utilizate pentru a produce poliester, ele ar fi putut fi folosite, de fapt, pentru a produce alte sticle de plastic”.

În timp ce o sticlă PET poate fi reciclată de cinci sau șase ori pentru a produce o altă sticlă, un tricou sau o fustă din poliester reciclat “nu mai poate fi reciclat niciodată”, a subliniat dna Trunk, care este implicată în discuțiile despre Directiva-cadru a UE privind deșeurile.

Și atunci ce se întâmplă cu deșeurile textile? Potrivit Agenției Europene pentru Mediu (AEE), în 2019, 46% din deșeurile textile produse în UE au ajuns în Africa, în piețele second-hand, dar cel mai adesea în gropi de gunoi ”sub cerul liber”…

Comments

comments

By UP News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *