Cu exact un an în urmă, Comisia adopta propuneri novatoare în vederea refacerii ecosistemelor deteriorate și a naturii în întreaga Europă, de la terenuri agricole și mări la păduri și medii urbane. Mai precis, propunerea legislativă are în vedere aducerea într-o stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară. Conform acestei propuneri fiecărui stat membru i s-ar trasa obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme.

În plan general, Comisia are în vedere ca până în 2030 să nu mai existe nicio pierdere netă de spații urbane verzi, după care să urmeze o creștere de 5 % până în 2050 și o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa precum și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură. O puternică înverzire a orașelor, așadar și – se înțelege – o veste nu tocmai bună pentru unii dezvoltatori imobiliari.

Un alt obiectiv al Comisiei este inversarea declinului insectelor cu rol de polenizare până în 2030 și creșterea populațiilor după această dată. Aceasta înseamnă și păstrarea în stare naturală a unor procente din terenurile agricole.

Comisia propune, de asemenea, reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice până în 2030. De asemenea, se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate.

Iată însă că propunerile de refacere a naturii Europei, formulate de Comisia Europeană se lovesc de opoziția înverșunată a celui mai mare grup politic din Parlamentul European, PPE.

Conservatorii europeni se tem de consecințele economice pe care le-ar avea aplicarea unor astfel de măsuri, mai ales asupra fermierilor. În mai multe state membre au avut loc recent demonstrații ale fermierilor împotriva măsurilor de ecologizare. Aceste nemulțumiri au fost exploatate de grupările de extremă dreapta, care, pe lângă discursul anti-migrație, și-au adăugat în arsenal și atacurile la adresa legislației de protecție a mediului. Iar electoratul conservator pare cel mai vulnerabil în fața unui asemenea discurs.

Așa se face că joi dimineața, în Comitetul pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) s-a înregistrat un fapt mai rar întâlnit în Parlamentul European: amendamentul PPE de respingere a inițiativei a întrunit un număr egal de voturi pentru și contra, câte 44 de o parte și de alta și nicio abținere. Ceea ce, potrivit regulamentului, înseamnă respingerea amendamentului, deci menținerea, la limită, a susținerii pentru propunerea Comisiei.

Se întâmplă rar ca în Parlamentul European să se înregistreze voturi la limită, întrucât fiecare decizie este negociată îndelung, până se obțin majorități clare. Nu și de data aceasta, ca urmare a opoziției PPE și mai mult, a retragerii grupului de la negocierile politice privind refacerea naturii.

În aceste condiții, propunerea Comisiei Europene nu a mai ajuns la votul din plen. Mai sunt încă numeroase amendamente de votat în cadrul Comitetului ENVI și o nouă ședință a fost programată pentru 26 și 27 iunie.

În final, să spunem că, după cum relatează EU Observer, mai multe mari corporații, printre care Nestlé, Iberdrola sau SPAR, s-au pronunțat în favoarea propunerilor Comisiei, situându-se astfel în contra poziției exprimate de PPE.