La altitudinea de la 2.000 de metri, stratul de zăpadă a rezistat doar timp de 36 de zile față de media pe termen lung din ultimul secol și a scăzut cu rapiditate față de ultimii 50 de ani.

Potrivit raportului publicat în revista științifică Nature pe 12 ianuarie 2023, această scădere nemaiîntâlnită în cei 600 ani, poate fi pusă pe seama schimbărilor climatice.

„În ultimii 50 de ani, în Munții Alpi s-a înregistrat o scădere de 5,6% a duratei stratului de zăpadă odată la fiecare zece ani, ceea ce afectează deja puternic această regiune, în care economia și cultura sunt în mare parte centrate pe activitățile de iarnă”, constată raportul.

Mai mult decât atât, cercetătorii au constatat că grosimea medie a stratului de zăpadă între lunile noiembrie și mai a scăzut cu 8,4% per deceniu în perioada 1971-2019.

Durata stratului de zăpadă pe întreg lanțul muntos alpin din Europa a scăzut cu aproximativ 5 zile la fiecare 10 ani din anii 1970 încoace.

Acest ultim studiu examinează durata stratului de zăpadă de la sfârșitul Evului Mediu până în prezent.

Consecințe

Cele mai vechi rapoarte referitoare la stratul de zăpadă datează din secolul al XVIII-lea, așa că, pentru a afla cum erau iernile cu secole în urmă, cercetătorii au studiat inelele unui anumit tip de arbust din regiunea Val Ventina din Alpii italieni (o zonă situată la aproximativ 400 km est de Alpii francezi).

Pentru întocmirea raportului, cercetătorii au studiat peste 572 de eșantioane de trunchiuri de ienupăr (Juniperus communis), arbori care cresc la altitudini mari (de 2.100-2.400 de metri deasupra nivelului mării), ale căror caracteristici principale sunt durata lungă de viață și creșterea lor aproape de sol.

Creșterea ienupărului se oprește de îndată ce există zăpadă pe sol, iar aceste perioade de încetare a creșterii pot fi constatate prin măsurarea lățimii inelelor arborelui. Fiecare dintre aceste inele corespunde straturilor de celule care se dezvoltă în fiecare an, atunci când seva circulă prin el, iar trunchiul crește.

Acesta este motivul pentru care se poate spune că trunchii de ienupăr arhivează, în mod indirect, nivelul zăpezii din trecut.

Cercetătorii au atras atenția cu privire la faptul că efectele negative ale micșorării stratului de zăpadă se vor răsfrânge în mai multe feluri asupra planetei. Pe de o parte, multe specii dependente de zăpadă sau adaptate la temperaturi scăzute se confruntă acum cu o scădere a efectivului de animale din cadrul speciei, și totodată, și a capacității lor de reproducere.

Pe de altă parte, și turismul și activitățile de recreere vor avea, probabil, de suferit de pe urma duratei mai mici a stratului de zăpadă.

Deja stațiunile de schi din zonele montane joase și orașele care depind de ninsori pentru desfășurarea activităților pe care se bazează economiile lor au început să caute soluții pentru această problemă cu care se confruntă în noul context climatic de față.

Principalele surse de aprovizionare cu apă

„Studiul de față este unul foarte temeinic, iar această metodologie merită să fie aplicată și în cercetarea altor regiuni din Alpi”, a declarat marți, pentru site-ul Radio France, Samuel Morin, cercetător la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (CNRS) și la Biroul francez de Meterologie (Météo France).

Experții sunt de acord că această scădere a duratei stratului de zăpadă, cauzată de încălzirea globală, nu numai că afectează economia stațiunilor de schi, dar reduce și principalele surse de aprovizionare cu apă a numeroase state.

Zăpada din Alpi este un rezervor de apă care alimentează marile râuri din centrul și sudul Europei. O scădere a acestor resurse de apă ar putea avea repercusiuni grave asupra mediului înconjurător și asupra cantității de apă necesară pentru întreprinderea activităților agricole, industriale și din gospodării.

„Alpii sunt cel mai important lanț muntos din Europa care furnizează apă, principalele sale bazine hidrografice fiind Dunărea, Rinul, Ronul și Padul, iar bazinul fluviului Pad, situat în partea sudică a Alpilor, este considerat a fi a doua cea mai vulnerabilă regiune, după bazinul fluviului Ron”, au precizat autorii studiului.

Cercetătorii au pus accent pe „nevoia urgentă de a dezvolta strategii de adaptare”, în vederea luării demersurilor necesare ca această regiune să poată face față efectelor încălzirii globale cauzate de activitățile umane.