”Acordul Verde” este marea ambiție a Comisiei conduse de Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană și-a propus să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit RFI România.

Dar toate acestea presupun costuri, pentru sectorul public și cel privat. Tranziția către o economie sustenabilă implică investiții suplimentare de 260 de miliarde de euro pe an până în 2030, potrivit evaluării Comisiei.

O altă problemă este că unele state și regiuni vor fi afectate în mod particular. Acestea vor trece prin transformări economice și sociale profunde.

Pentru ajutorarea lor, Uniunea Europeană va aloca fonduri suplimentare de 7,5 miliarde de euro, care se vor adăuga bugetului multianual. Dar pentru a primi partea lor din acești bani, statele membre vor trebui ca, în colaborare cu Comisia, să identifice teritoriile eligibile și că elaboreze planuri specifice.

De asemenea, statele vor fi obligate să vină la rândul lor cu alți bani, din fondurile de coeziune de care beneficiază și din resurse naționale .

Comisia vine astfel cu un răspuns la marea temere a statelor net beneficiare ale bugetului european, printre care evident că se numără și România. Astfel, nu toți banii necesari tranziției ecologice vor veni din fondurile de coeziune. Dar nici accesul la cei 7,5 miliarde de euro nu va fi atât de simplu, cel puțin pentru noi.

Mecanismul este asemănător cu ceea ce a fost cunoscut drept Planul Juncker, care a pus la bătaie bani europeni și care au antrenat apoi investiții private.

România ar trebui să fie foarte interesată de acest fond, pentru a face conversia în zone miniere precum Gorj sau Valea Jiului. Dar nu numai.

Din păcate, experiența românească nu este foarte strălucită la acest capitol. Cu o finanțare din partea Băncii centrale de Investiții de 722 de milioane de euro (potrivit datelor Comisiei Europene), țara noastră ocupă locul 21 în Uniunea Europeană la capitolul investiții raportate la PIB în Planul Juncker. Vecinii noștri bulgari sunt pe locul trei în Uniune – asta ca să avem o comparație.

În plus, autoritățile noastre nu au o experiență bună nici în realizarea unor programe complexe, care să presupună cooperarea mai multor autorități și ministere. Și asta din cauza lipsei de comunicare și a birocrației.

Așa că e greu de spus în ce măsură autoritățile din România, cu precădere cele locale, vor fi capabile să furnizeze proiecte sofisticate, care să poată antrena multiple fonduri, inclusiv private.

O altă problemă, valabilă la nivelul întregii Uniuni este că nu chiar toți își doresc ca ambițiosul proiect ecologic să reușească.

Greutățile sunt inevitabile, multe regiuni vor fi afectate, pentru un timp, de șomaj și probleme sociale. Noi, care am mai trecut printr-o tranziție, nu demult, de la economia de comandă la cea liberală, știm cam cum este.

Citiți mai mult AICI

Comments

comments

By UP News

Leave a Reply

Your e-mail address will not be published. Required fields are marked *