Premieră istorică: Moaștele Sfântului din temniță, Iuliu Hossu, duse în pelerinaj la Nicula

Pelerinajul din acest an de la Nicula va aduce o premieră istorică: moaștele Fericitului Iuliu Hossu, martir pentru credință în temnițele comuniste, vor fi duse în pelerinaj în satele unde obișnuia să se întâlnească cu zecile de mii de credincioși care se adunau de Sfânta Maria Mare pentru a se ruga lui Dumnezeu în fața unei icoane a Sfintei Fecioare cu Pruncul Isus, despre care oamenii cred că ar fi făcătoare de minuni. Iuliu Hossu a fost beatificat în acest an, în 2 iunie, pe Câmpul Libertății din Blaj, de către Papa Francisc.

Iuliu Hossu a fost Vestitorul Unirii Transilvaniei cu România, în 1 Decembrie 1918, apoi primul cardinal din istoria românilor și martir pentru credință în temnițele comuniste. Pelerinajul care îl va readuce la Nicula pe Iuliu Hossu după mai mult de 70 de ani va începe în 14 august, de la ora 16.00, când urmașul lui Iuliu Hossu în scaunul episcopal, PS Florentin Crihălmeanu, va conduce o procesiune care va porni pe jos din Gherla, până în biserica parohială din Nicula, unde înaltul ierarh va oficia Vecernia și Paraclisul Maicii Domnului.

În Transilvania, în 15 august, este organizat cel mai mare pelerinaj românesc. La Nicula este organizat pelerinajul tradițional de Sfânta Maria Mare, la care iau parte deopotrivă greco-catolici și ortodocși. Oamenii venerează icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, pictată de preotul Luca din Iclod. Icoana are faima că ar fi făcătoare de minuni.

Icoana de la Nicula a fost pictată în anul 1681, apoi a fost cumpărată de nobilul Ioan Cupșa din Nicula, care a donat-o bisericii parohiale din sat. În lunile februarie și martie ale anului 1699, icoana a lăcrimat, potrivit rapoartelor oficiale ale armatei imperiale austriece. Guvernatorul Transilvaniei, contele Sigismund Kornis, a dus icoana într-o capelă de pe domeniul său, însă sătenii din Nicula l-au dat în judecată.

Împăratul din Viena a decis ca icoana să fie așezată într-o biserică aparte, la marginea satului, unde să poată fi venerată de oricine, indiferent de etnie, confesiune sau statut social. Treptat, la Nicula, a luat naștere cel mai mare pelerinaj greco-catolic. Papa Clement al XIII-lea a oferit indulgență plenară pelerinilor care mergeau la Nicula, în 1767.

Între 1875 și 1879, Episcopia Greco-Catolică de Gherla a ridicat o nouă biserică, de zid, pentru a adăposti icoana. În anul 1928, Papa Pius al XI-lea a declarat Nicula drept sanctuar al Fecioarei Maria, iar în 1936, sfântul Iuliu Hossu a înființat o mănăstire, pe care a încredințat-o călugărilor din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare.

În anul 1948, Biserica Greco-Catolică a fost interzisă, călugării au fost arestați, iar mănăstirea a fost dată Bisericii Ortodoxe. Tatăl unuia dintre călugări, Vasile Chezan, a ascuns icoana, pentru a nu fi profanată, până în anul 1964. După căderea comunismului, când Biserica Greco-Catolică a ieșit din catacombe, mănăstirea a fost revendicată, însă procesul nu a fost soluționat nici până azi.

În 15 august, din această cauză, la Nicula, au loc două pelerinaje. Greco-catolicii, conduși de episcopul Florentin Crihălmeanu, se strâng în curtea bisericii parohiale din sat, iar ortodocșii, în frunte cu mitropolitul Andrei Andreicuț, se strâng în curtea mănăstirii.

 

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

twelve + 12 =