Fiică a lui Iacob al V-lea, regele James al Scoției, Maria Stuart era nepoata regelui Henric al VIII-lea. Astfel că Maria, de confesiune catolică, a fost încurajată să emită pretenții și asupra tronului Angliei. Doar că destinul ei, încă din fragedă pruncie, a fost legat mai mult de Franța decât de Anglia, ceea ce i-a adus neîncrederea până și a supușilor săi scoțieni.
De la vârsta de cinci ani, Maria a fost crescută în Franța și promisă ca mireasă Delfinului francez, Fançois, care avea și el, la vremea aceea, frageda vârstă de trei ani.
Însă mâna acestei fetițe cu cap încoronat fusese pețită și de fiul lui Henric al VIII-lea, prințul Eduard, pe când avea doar șase luni, cu speranța realizării unei alianțe între Anglia și Scoția. Cum această promisiune de căsătorie nu a mai fost dusă la bun sfârșit, Maria Stuart a luat drumul Franței, unde a crescut și educată la curtea franceză.
Maria a stat în Franța următorii 13 ani din viața ei. Ea a fost însoțită de propria ei suită din care făceau parte și doi frați vitregi nelegitimi și cele “patru Marii”, patru fete de vârsta reginei, toate pe nume Maria, fiice ale unora dintre cele mai nobile familii din Scoția: Beaton, Seton, Fleming și Livingston.
La 4 aprilie 1558, Maria a semnat un acord secret prin care lăsa Scoția și pretenția ei asupra tronului Angliei, coroanei Franței, în cazul în care va muri fără moștenitori. Douăzeci de zile mai târziu, ea s-a căsătorit cu Delfinul, la Notre Dame de Paris, și François a devenit rege consort al Scoției. Nunta a reprezentat un eveniment important al Parisului deoarece în 200 de ani era prima dată când Delfinul se căsătorea la Paris.
Citiți mai multe pe ClujToday.ro și RFI.ro.