Pagina de istorie: Masacrul de la Fântâna Albă, un Katyn românesc

Imagini de la locul masacrului expuse în cadrul unei expoziții găzduită de Parlamentul European, aprilie 2016. Sursa: Facebook / European Parliament

În 1 aprilie 1941, în Bucovina de Nord a fost scrisă una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria românilor. Unii istorici aseamănă masacrul de la Fântâna Albă cu cel polonez, de la Katyn. 

Soarta românilor din Bucovina de Nord, Basabaria și Herța a fost pecetluită în 26 iunie 1940, când cele trei teritorii au fost cedate Uniunii Sovietice. Aproape peste noapte, peste trei milioane de români s-au trezit sub ocupație sovietică. Pentru ei, acest lucru a însemnat opresiune atât etnică, culturală, religioasă, cât și economică.

Sovieticii au golit hambarele și podurile gospodarilor români de orice fel de bucate au avut. Au impus cote greu de atins și au trecut chiar la pedepse corporale asupra celor care nu se supuneau noului regim. Așa se face că sute de români din satele din Bucovina s-au hotărât, la nici 10 luni de la instaurarea ocupației sovietice, să își lase casele și pământurile și să re refugieze în România.

Încă din ianuarie 1941, agenții NKVD-ului au lansat zvonul că cei care vor pot să plece din Bucovina spre România, fără nicio opreliște. Astfel, în ziua de 1 aprilie 1941, într-o zi de Paști, îmbrăcați în costume naționale, sute de români de pe valea Siretului, și-au pus mâncare în traistă, și-au luat copiii mici în brațe și au pornit ca într-o procesiune, pe jos, spre granița cu România. Ei purtau steaguri religioase, cruci din cetini și steaguri albe.

Citiți mai multe pe ClujToday.ro și RFI.ro.

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

four + 10 =