Românii din Maramureșul de dincolo de Tisa vor cetățenia română

Românii din Maramureșul de dincolo de Tisa cer autorităților de la București să ușureze procesul de obținere a cetățeniei române. Ei vor să beneficieze de același regim juridic de care au parte românii din Republica Moldova sau din Bucovina de Nord. Este vorba de redobândirea cetățeniei pentru cei care au avut cetățenia română sau care sunt urmașii cetățenilor români care și-au pierdut-o ca urmare a anexării acestor teritorii de către Uniunea Sovietică. Românii din Maramureșul istoric, azi parte a Ucrainei, arată că și străbunicii lor au fost cetățeni români, deoarece satele românești din această regiune s-au aflat sub jurisdicție românească de la finalul Primului Război Mondial și până în 1920.

Dincolo de Tisa, există comunități românești importante în orașul Slatina și în satele Apșa de Jos, Apșa de Mijloc și Biserica Albă. Românii din Maramureșul istoric, de acolo de unde au plecat voievozii Dragoș și Bogdan, care au întemeiat Moldova, și-au păstrat identitatea, spune protopopul greco-catolic de Slatina, părintele Dan Nutsu. ”Sunt 40.000 de români în satele noastre”, spune preotul greco-catolic.

Imediat după destrămarea Uniunii Sovietice, românii din Maramureșul de dincolo de Tisa au putut să dobândească cetățenia română mai ușor. Pe vremea aceea, autoritățile române recunoșteau un fapt istoric de necontestat: acest teritoriu a avut administrație românească până în 1920, spune părintele Dan Nutsu. ”Și românii de aici au fost la Alba Iulia și au votat Unirea. Din păcate, după semnarea tratatelor de pace, am fost dați Cehoslovaciei, iar apoi Transcarpatia a fost ocupată de URSS”, mai spune părintele Dan Nutsu.

Din anii 2000, regimul juridic aplicabil românilor din Maramureșul istoric s-a schimbat. Ei nu mai beneficiază de regulile aplicabile celor care își redobândesc cetățenia română, ci trebuie să o ceară în aceleași condiții ca și orice alt cetățean străin care dorește să se stabilească în România. Însă românii din Maramureșul istoric nu doresc să își părăsească vechile lor sate, ci să își păstreze dincolo de Tisa identitatea lor națională. În Slatina, de exemplu, există primar român, un consulat general al României, un liceu românesc, precum și școli și biserici românești. Românii ortodocși țin de Patriarhia Moscovei, care, spre deosebire de Biserica Ortodoxă Ucraineană, le permite să oficieze slujbele în limba română. Românii greco-catolici țin de Eparhia de Mukacevo, cu sediul de Ujgorod, și folosesc, la rândul lor, limba română în biserici. Această eparhie nu face parte din Arhiepiscopia Majoră Greco-Catolică Ucraineană, ci ține direct de Roma.

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 + two =