Pagina de istorie: Ion Diaconescu tușea în Codul Morse în închisorile comuniste

În 11 octombrie 2011, se stingea din viață unul dintre cei mai importanți oameni de stat din România: Ion Diaconescu. El a cunoscut, vreme de 15 ani, calvarul temnițelor comuniste, însă nu a abandonat nici o clipă valorile morale pe care le-a deprins din familie. Ion Diaconescu a contribuit la reorganizarea PNȚCD după căderea comunismului și a fost unul dintre artizanii victoriei istorice din 1996 a Opoziției democratice asupra foștilor comuniști din PDSR, precursorul PSD de azi. Ion Diaconescu a fost, timp de patru ani, președintele Camerei Deputaților.

Ion Diaconescu s-a născut în anul 1917, în satul Boțești, județul Dâmbovița. Tatăl său era preot. În copilărie, el a fost adoptat de sora tatălui său, care era căsătorită cu un alt preot, din satul vecin, Cândești, de la care tânărul a primit numele de Diaconescu. Familia sa se înrudea cu marele om de stat Ion Mihalache, fondatorul Partidului Țărănesc, care a fuzionat cu Partidul Național Român, condus de Iuliu Maniu, formând astfel Partidul Național Țărănesc PNȚ.

În 1936, Ion Diaconescu s-a înscris în PNȚ. A devenit student al Facultății de Electromecanică a Universității Politehnice din București. A absolvit facultatea în anul 1942 și a fost angajat în postul de referent tehnic la Ministerul Economiei Naționale. Din 1944, după răsturnarea dictatorului Ion Antonescu, a fost ales în Biroul Central al Organizației de Tineret a PNȚ.

În anul 1947, din cauza activității sale politice, a fost concediat de la minister, iar în 1 decembrie 1947 a fost arestat. A fost condamnat în 1948 la 15 ani de temniță. A trecut prin închisorile din Jilava, Aiud, Baia Sprie, Nistru, Cluj și Râmnicu Sărat. În memoriile sale, Ion Diaconescu a mărturisit că cea mai cumplită perioadă a fost reprezentată de cei cinci ani petrecuți în izolare totală la Râmnicu Sărat, acolo unde a fost torturat de torționarul Alexandru Vișinescu. Totuși, Ion Diaconescu a reușit să ia legătura cu alți deținuți, printre care Corneliu Coposu și Ilie Lazăr.

Deținuții tușeau în codul Morse, după cum relata Ion Diaconescu, în memoriile sale publicate la Casa Cărții de Știință: ”Ia gândiți-vă că pentru a transmite o literă aveai nevoie în medie de vreo cinci tusete și dacă socotim numai cinci litere de fiecare cuvânt rezultă că pentru a transmite o scurtă informație de zece cuvinte erau necesare 250 de asemenea tusete. Și ce puține lucruri se pot spune în zece cuvinte!”, scria Ion Diaconescu. Vreme de cinci ani, acesta a fost singurul mod de a comunica cu alți oameni.

Citiți mai multe pe RFI.ro.

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

five × 4 =