Pagina de istorie: 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

În vara anului 1878, România intra în posesia Dobrogei: teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră îi era oferit României la finalul Războiului de Independență, ca o formulă de compensare pentru faptul că Rusia reocupase județele din Basarabia de Sud. Dobrogea a rămas de atunci principala fațadă maritimă a României.

În Antichitate, Dobrogea era un teritoriu controlat de sciți, apoi de geți. Pe litoralul Mării Negre au fost create mai multe colonii grecești prospere, iar ulterior teritoriul Dobrogei de azi a fost inclus în Imperiul Roman, la început ca parte a provinciei Moesia, iar apoi sub forma provinciei Scythia Minor. Dobrogea a cunoscut năvălirile migratorilor, apoi stăpânirea bizantină urmată de cea bulgară, până când, în secolul al XIV-lea, a fost organizată sub forma unui despotat autonom. Dobrogea a fost alipită Principatului Valahiei în timpul lui Mircea cel Bătrân, apoi a devenit parte a Imperiului Otoman, vreme de mai multe secole.

În secolul al XIX-lea, musulmanii, adică turcii și tătarii, dar și cerchezii și arabii, formau majoritatea în Dobrogea, mai ales după ce, în 1812, când Rusia a cotropit prima oară Basarabia, tătarii nogai și turcii din Bugeac au fost alungați și s-au stabilit pe teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră. După Războiul de Independență din 1877 – 1878, Marile Puteri au oferit Dobrogea României, drept compensație pentru faptul că Rusia ocupase din nou județele românești din Basarabia de Sud. Principele, apoi Regele Carol I al României a acordat o atenție deosebită dezvoltării acestui teritoriu. La Cernavodă, inginerul Anghel Saligny a construit Podul Carol I, care era cel mai lung pod de cale ferată din Europa acelor timpuri. Constanța a devenit principalul port românesc, iar Carol I a purtat nu doar grija creștinilor din Dobrogea, ci și a musulmanilor. De aceea, și azi, principala moschee din Dobrogea poartă numele Regelui care a unit acest teritoriu cu România.

În anul 1913, Dobrogei i s-a adăugat Cadrilaterul, obținut de România la finalul războaielor balcanice. În timpul Primului Război Mondial, Bulgaria a ocupat Cadrilaterul și Dobrogea, care au fost înapoiate României în anul 1918. În perioada interbelică, în Cadrilater și-au găsit refugiul zeci de mii de români balcanici, care, în 1940, când România a pierdut această regiune, au fost nevoiți să se mute din nou, de data aceasta în Dobrogea.

Citiți mai multe pe ClujToday.ro și RFI.ro.

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

thirteen − 3 =