Pagina de istorie: Pronunciamentul de la Blaj și ce au pățit inițiatorii lui

În 15 mai se împlinesc 150 de ani de la Pronunciamentul de la Blaj. Este vorba de una dintre cele mai importante acțiuni politice ale românilor ardeleni, care protestau împotriva suprimării autonomiei Transilvaniei și încorporarea acesteia în Ungaria. Una dintre consecințele Pronunciamentului a fost crearea Partidului Național al Românilor din Transilvania, prima formațiune politică a românilor ardeleni, și nașterea mișcării pasiviste, care avea să culmineze cu Memorandumul românilor ardeleni.

În 15 mai 1868, peste 60.000 de români s-au strâns la Blaj, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la Adunarea Națională din 1848. Însă scopul reuniunii nu era doar unul comemorativ, ci și unul politic. În 1848, românii ardeleni au luptat de partea împăratului Franz Jozef și contra revoluționarilor maghiari, care nu recunoșteau drepturile naționale ale românilor ardeleni.

Adunarea de la Blaj din 1868 avea loc la un an de la Ausleigh, adică de la reorganizarea Imperiului Austriac în Imperiul Austro-Ungar. Această reorganizare a presupus încorporarea Marelui Principat al Transilvaniei în Regatul Ungariei, iar românii ardeleni se simțeau trădați.

La inițiativa lui Ioan Rațiu, avocat la Sibiu, și a lui George Barițiu (foto), fondatorul Gazetei de Transilvania, jurnalist la Brașov, liderii românilor ardeleni au adoptat un document intitulat Pronunciamentul de la Blaj. Prin acesta, românii ardeleni cereau restabilirea autonomiei Transilvaniei, precum și repunerea în vigoare a legilor adoptate de Dieta Transilvaniei de la Sibiu în 1863, care recunoșteau egalitatea națională și confesională a românilor cu celelalte comunități din Marele Principat, precum și caracterul oficial al limbii române în Transilvania.

Tot prin Pronunciamentul de la Blaj, românii din Transilvania declarau că nu recunosc dreptul Parlamentului din Budapesta pentru a adopta legi pentru ei.

Pronunciamentul a marcat și nașterea mișcării politice pasiviste, care presupunea nerecunoașterea instituțiilor maghiare. Pronunciamentul a fost publicat în ziarele românești din Transilvania și din România, precum și în presa occidentală.

Printre consecințele directe ale acestui document s-au numărat nașterea Partidului Național al Românilor din Transilvania și ideea care avea să ducă la mișcarea memorandistă.

Istoricii consideră că adoptarea Pronunciamentului a fost o etapă decisivă în realizarea Unirii de la 1918. Autoritățile maghiare au luat o serie de măsuri menite să îi intimideze pe autorii documentului.

Află ce au pățit inițiatorii documentului din Pagina de Istorie a RFI și de pe ClujToday.

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

sixteen + 20 =