Cum stă comuna Cumpăna în comparație cu o comună modestă din Ardeal

Condusă de 18 ani de Mariana Gâju, PSD, comuna Cumpăna este una săracă, în comparație cu cele similare din Ardeal.

Numărul de asistați sociali este imens, față de acestea, și salariile funcționarilor din primărie sunt mult mai mari, deși veniturile sunt mult mai mici.

Am făcut o comparație între Cumpăna și comuna Șelimbăr din județul Sibiu, unde primar este tânărul Marius Grecu, 37 de ani, independent. Ambele comune se află în apropierea municipiilor reședință de județ, cu un plus pentru Șelimbăr, care este, practic, lipit de Sibiu.

Oricât de mult ar încerca primărița PSD să cosmetizeze realitatea, cifrele nu mint.

Pentru a nu fi acuzați de subiectivism, am comparat situația economică a celor două localități raportându-ne la raportul de execuție bugetară pe primele zece luni ale acestui an, pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice. Înainte de a prezenta cifrele, trebuie să spunem că localitatea Cumpăna are „circa 14.000 de locuitori”, conform informațiilor de pe site-ul primăriei, iar Șelimbăr are 10.260 de locuitori, potrivit unor declarații publice ale primarului. Deci, un plus de 40% pentru populație, în dreptul constănțenilor.

În primele 11 luni ale anului, comuna Cumpăna a raportat venituri de 23.452.835 lei și cheltuieli de 21.901.602 Comuna Șelimbăr se laudă cu venituri de 38.185.021 lei și cheltuieli de 16.534.245 lei. Așadar, venituri de aproape două ori mai mari și cheltuieli mai mici pentru transilvăneni. Dacă ne raportăm la venituri pe cap de locuitor, avem 1.675 de lei, pentru cel din Cumpăna, și 3.721 de lei pentru cel din Șelimbăr. Mai mult decât dublu.

De unde vin diferențele

Diferența extrem de mare de venituri provine din mai multe capitole bugetare. Vorbim, de exemplu, de impozit și taxe pe clădiri de la persoane juridice. Primăria Șelimbăr încasează 6.030.847 lei în primele 11 luni ale anului, în timp ce în Cumpăna s-au încasat numai 205.029 lei. O diferență ca de la cer la pământ, explicată prin gradul mare de industrializare al comunei transilvănene. Mai multe companii, în special germane, și-au deschis aici puncte de lucru, după ce Sibiul a devenit neîncăpător. În Șelimbăr există, de exemplu, dealeri auto, cu reprezentanțe construite de la zero. De prisos să spunem că acestea nu există în Cumpăna, care are dezavantajul de nu fi lipită de Constanța. Vina acestei subdezvoltări a comunei din Constanța nu este numai a autorităților locale, ci este mai degrabă consecința lipsei de investiții în întregul județ. Sibiul a atras atât de mulți investitori încât, în mod cu totul paradoxal, salariul mediu net de aici îl depășește pe cel din Constanța, oraș care ar trebui să creeze mii de locuri de muncă bine plătite, cel puțin în Portul Constanța. Luat ca un întreg, județul de la malul mării, cu rafinărie, centrală nucleară, eoliene, agricultură, nu reușește să concureze de la egal la egal cu Sibiu, ca să nu mai vorbim de Cluj. Cel puțin, cum spuneam, în privința salariilor.

Continuarea articolului o puteți citi în publicația Constanța 100%.

 

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

nineteen − 3 =