Cum explică meteorologii episodul de iarnă de la sfârșitul lui februarie. Când se termină. Fenomenul „thundersnow”

de Iris Elena ȚIȚINEANU, meteorolog

După o iarnă blândă, cu temperaturi, în general, peste media normală pentru acest anotimp, ultimele zile din februarie au adus iarna în adevăratul sens al cuvântului.

Fenomenul ce a adus acest val de aer rece este unul natural, însă, relativ rar: încălzirea bruscă a stratosferei.

După cum sugerează însuşi numele, încălzirea bruscă a stratosferei reprezintă o creştere de aproximativ 50°C a temperaturilor din înălțime (~30 km) în zona Polului Nord, în doar câteva zile.

Această încălzire apare atunci când undele atmosferice trimit energie în sus, în stratosferă, ceea ce pune în mişcare un proces complex ce rezultă în defalcarea temporară a vortexului polar (vânturi foarte rapide din înălţime ce se învârtesc în jurul aerului rece deasupra Polului Nord şi a Polului Sud, şi care menţin, în consecinţă, circulaţia acestuia în regiunile polare). Fenomenul din această iarnă a fost unul extrem, stabilind, probabil, un record în ceea ce priveşte rapiditatea creşterii temperaturii în atmosfera superioară.

Încălzirea bruscă a stratosferei determină slăbirea curenţilor jet (curenţi de aer rapizi ce se mişcă pe o direcţie vest-est, având abilitatea de a trage după ei masele de aer), fronturile atmosferice încetând temporar mişcarea naturală pe direcţie vest-est, dar şi dezvoltarea unui centru de presiune ridicată în nordul Europei. Deoarece curenţii de aer se mişcă în sensul acelor de ceasornic în jurul şi în afara zonei de blocaj, aerul rece este răspândit spre sud şi spre vest.

Continuarea textului o puteți citi în publicația Constanța 100%.

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

12 + 17 =