Exact acum 80 de ani, în 20 februarie 1938, democraţia parlamentară murea în România. Consiliul de Miniştri aproba textul unei noi Constituţii, care instaura un regim autoritar, care oferea puteri sporite Regelui Carol al II-lea. Noua Constituţie a fost promovată de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, care era unul dintre criticii regimului democratic şi promova un regim inspirat din cel fascist, scrie Contextul politic în care a fost pregătită noua Constituţie era unul complicat. Noua lege fundamentală a statului a fost elaborată de profesorul Istrate Micescu, în conformitate cu dorinţele Regelui Carol al II-lea. Guvernul care şi-a asumat impunerea noii legi fundamentale era condus de patriarhul Miron Cristea care fusese chemat la putere în data de 10 februarie 1938.
Noua Constituţie promova principiul corporatismului, împrumutat din fascismul italian. Legea fundamentală stabilea că Regele are puteri legislative, pentru că avea dreptul de a iniţia legi, precum şi de a sancţiona şi promulga legile votate de deputaţi şi de senatori. Tot el avea dreptul de a dizolva Parlamentul şi de a convoca noi alegeri.
Însă regele avea şi puteri executive, pe care le exercita prin Guvernul său. Miniştrii erau responsabili în faţa Regelui, nu a Parlamentului. Membrii Adunării Deputaţilor erau aleşi prin scrutin uninominal, în baza votului universal şi obligatoriu. Senatorii erau de trei feluri: numiţi de Rege, de drept şi aleşi. Regele era Capul Statului, Capul Oştirii şi numea judecătorii.
Aflați dacă regele Carol al II-lea a fost sau nu un dictator de le ClujToday.ro.
