Pagina de istorie: Andrei Șaguna, între sfințenie și trădarea Ecaterinei Varga

În data de 13 februarie 1849, o delegaţie a românilor ardeleni, condusă de Andrei Şaguna, îi cerea împăratului austriac Franz Jozef să recunoască naţiunea română din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Bucovina, teritorii aflate în componenţa monarhiei habsburgice. Momentul marca afirmarea unui nou lider al românilor: Andrei Şaguna, scrie RFI în Pagina de istorie.

Andrei Şaguna a marcat decisiv istoria românilor ardeleni din secolul al XIX-lea. El s-a născut în Ungaria, la Miskolc, într-o familie de aromâni. Tatăl său, Naum Şaguna, a devenit catolic, iar Andrei Şaguna a avut posibilitatea să urmeze şcoala primară în oraşul natal, apoi gimnaziul piarist de la Pesta.

La împlinirea vârstei de 18 ani, el a declarat că alege religia greco-ortodoxă sau neunită. Andrei Şaguna a urmat cursuri de filosofie şi drept la Pesta, apoi a plecat la Vârşeţ, pentru a studia teologia. A devenit diacon, apoi călugăr al Bisericii Ortodoxe Sârbe, iar în 1846 a devenit vicar al eparhiei ortodoxe din Sibiu, din componenţa Mitropoliei Sârbeşti din Karlowitz. În 1847, Andrei Şaguna a fost implicat într-un episod care stârneşte controverse şi azi: el a răpit-o şi a predat-o autorităţilor pe Doamna Moţilor, Ecaterina Varga, care se lupta pentru drepturile iobagilor din Munţii Apuseni. Cea răpită de vicarul Şaguna a stat patru ani în închisoare fără să fie judecată. În decembrie 1847, Andrei Şaguna a fost desemnat, la Turda, episcop ortodox al Transilvaniei.

Citiți mai multe pe ClujToday.ro.

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

two + four =