Uniunea Europeană se pregătește să devină un producător de semiconductori sau cipuri. Prin noile reglementări incluse în Legea UE privind Cipurile, Bruxellesul plănuiește să strângă zeci de miliarde de euro pentru a facilita producția de cipuri în Europa și să pună astfel capăt dependenței digitale a blocului comunitar de Asia, transmite RFI România.
Producția de semiconductori a devenit o prioritate strategică atât în Europa, cât și în Statele Unite, după ce pandemia a dus la deficit de aprovizionare, la oprirea fabricilor și la golirea magazinelor.
Producătorii celor mai sofisticate cipuri din lume se află în Taiwan, China, Coreea de Sud și SUA și surclasează UE în această privință. Din acest motiv, Bruxellesul preia inițiativa.
Marți, UE va introduce propria „Lege privind Cipurile” (engl. “Chip Act”), ca răspuns la „Legea privind Cipurile din America” (engl. “Chips for America Act”), un program de stimulare în valoare de 52 de miliarde de dolari (46 de miliarde de euro) aprobat de Congresul american în noiembrie 2020.
Comisarul european pentru industrie, Thierry Breton, a estimat că planul „va poziționa Europa pe primul loc în industrie și ne va oferi un control complet asupra lanțurilor de aprovizionare cu semiconductori”.
El a mai precizat într-un interviu separat pentru jurnaliști că „UE se va dota cu toate mijloacele necesare pentru a-și asigura securitatea aprovizionării, așa cum fac, spre exemplu, Statele Unite”.
Directorul executiv al IMEC, Luc van den Hove, consideră că Legea UE privind Cipurile este „cea mai rapidă cale de ieșire din actuala criză de microcipuri”, pe care o asociază cu eșecurile de producție și aprovizionare cauzate de pandemia de Covid-19.
„Toată lumea se așteaptă ca industria de semiconductori să rezolve situația și să nu mai permită ca o astfel de criză să se mai întâmple vreodată. Va fi cu siguranță cea mai mare provocare din acest an pentru producătorii de cipuri”, a scris pe blogul său.
Europa nu mai poate depinde de alte țări, afirmă autoritățile de la Bruxelles. „Europa va rămâne un continent deschis, dar cu propriile reglementări”, a declarat Thierry Breton.
Dacă va fi aprobată, Legea UE privind Cipurile ar putea atrage în total 42 de miliarde de euro prin intermediul fondurilor deja existente în bugetul UE, cât și prin relaxarea normelor actuale referitoare la subvențiile publice acordate de statele membre.
În timpul Forumului de la Davos din ianuarie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a accentuat nevoia urgentă de investiții în semiconductori.
„Până în 2030, Europa ar trebui să producă 20% din totalul de microcipuri la nivel mondial. Nu avem timp de pierdut”.
Propunerea va trebui să primească aprobarea statelor membre UE și a Parlamentului European, unde opiniile diferă, de la ambițiile marilor puteri industriale, precum Germania, Franța și Italia, la cele ale statelor mai mici care își fac griji cu privire la închiderea unor lanțuri de aprovizionare importante cu Asia.
Unele state membre, în frunte cu țările nordice și Olanda, unde se află sediul ASML, singurul producător mondial de mașinării fotolitografice esențiale pentru fabricarea cipurilor, se vor opune, de asemenea, oricărui plan de extindere a domeniului de aplicare a ajutoarelor de stat.
„Nu vrem să ajungem în postura în care o mare companie americană primește o grămadă de bani europeni pentru a-și deschide o fabrică într-un stat membru dezvoltat”, a afirmat un diplomat european.
Însă, presiunea asupra Uniunii pentru a acționa rapid este enormă. Coreea de Sud promite, de asemenea, subvenții uriașe pentru a-și dezvolta afacerile cu cipuri.
În Taiwan, gigantul cipurilor, TSMC, intenționează să aloce între 40 și 44 de miliarde de dolari numai în următoarele 12 luni pentru construcția de fabrici noi.
Intel, producătorul american de cipuri, este pe punctul de a anunța o investiție colosală în Europa, cu potențiali investitori mari în Germania, Franța și Italia.
