Potrivit Greenpeace, de la evaluarea anterioară, riscurile climatice se manifestă mai rapid și se vor agrava curând. Specialiștii constată că mortalitatea cauzată de inundații, secetă și furtuni a atins în ultimul deceniu o cotă alarmantă de 15 ori mai mare în regiunile extrem de vulnerabile, comparativ cu regiunile cu vulnerabilitate foarte redusă.
Raportul mai arată că schimbările climatice și evenimentele extreme asociate vor duce la o creștere semnificativă a îmbolnăvirilor și a deceselor premature. Fenomenele meteorologice extreme, creșterea nivelului mării, insecuritatea alimentară, lipsa apei potabile și daunele societale asociate, precum și pierderile și daunele suferite de ecosisteme, vor crește cu fiecare fracțiune de grad de încălzire, au stabilit cercetătorii.
Războiul din Ucraina a ridicat o serie de chestiuni legate de securitatea energetică, pericolul energiei nucleare și dependența de combustibili fosili.
La o încălzire de 1,5°C, până la 14% dintre speciile ecosistemului terestru se vor confrunta, probabil, cu un risc foarte mare de extincție, consideră cercetătorii. Iar intervalul de timp în care se poate face ceva se tot micșorează.
Soluția este ca guvernele tuturor statelor să-și alinieze obiectivele și acțiunile climatice, în conformitate cu limita de încălzire de 1,5 °C, stabilită în cadrul Acordului de la Paris. Asta înseamnă, printre altele, renunțarea la combustibilii fosili și la planurile noi de investiție în petrol, cărbune sau gaz. Acesta este deceniul critic pentru asigurarea unui viitor locuibil, echitabil și durabil, spun specialiștii.
“România a avut o strategie privind adaptarea la schimbărilor climatice care a expirat în 2020. În mod normal, ar fi trebuit să se apuce de o nouă strategie. O altă veste proastă este că România nu are o strategie pe termen lung, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Țara noastră trebuia sa elaboreze o astfel de strategie până la finalul anului 2020 și să o trimită la Comisia Europeană. Nu a fost trimisă. Nu suntem pregătiți. Și, în general, să nu uităm cine ne alimentează această criză climatică. Vorbim despre arderea combustibilor fosili. Din păcate, România arde în continuare combustibili fosili, în continuare România vorbește despre gazul fosil ca fiind combustibil de tranziție. Cred că autoritățile române nu înțeleg gravitatea fenomenului, și că soluțiile trebuie luate cât mai repede, fără a cădea pradă soluțiilor false precum gazul fosil sau nuclear”, mai spune la RFI, Vlad Cătună, coordonator campanii Greenpeace România.
