La nord de capitala irakiană, Taleb Hamid, agricultor în vârsă de 68 de ani, se îngrijește de câmpul său – sau, mai degrabă, de ce a mai rămas din el. Din cauză că nu există destulă apă, agricultorul nu reușește să-și mențină culturile în viață.
”Nivelul râurilor este tot mai scăzut, așa că am săpat fântâni și am instalat pompe de irigat câmpurile. Problema e că stațiile de pompare nu funcționează tot timpul, deoarece deseori au loc căderi de curent”, spune el.
Din cauză că nu mai sunt profitabile, mulți și-au vândut terenurile în ultimii ani sau pur și simplu le-au abandonat. Însă criza apei nu îi afectează doar pe agricultori. În Irak a devenit din ce în ce mai greu să obții apă potabilă.
“Suntem obligați să ne cumpărăm apă plată ca să bem azi”, spune Khamis Hamid, unul dintre vecinii lui Taleb, cu sticla de apă în mână. ”Și asta ne costă vreo 60 de dolari pe lună! Noi suntem săraci, e prea mult!
Noi depindem de râuri ca să avem apă. Este unul aici la un kilometru distanță, însă din cauza barajelor din nord, din Turcia și din Iran, nivelul a scăzut foarte mult. Deci, nu mai vine nimic în jos!”, a adăugat el.



