Schimbările climatice nu mai sunt doar o teorie din cărți, ci o realitate care ne afectează direct farfuria. În România, cartoful este considerat, pe bună dreptate, „a doua pâine a țării”, însă el suferă tot mai mult din cauza temperaturilor tot mai ridicate și a lipsei acute de apă. Pentru a găsi soluții concrete, cercetătorii au lansat proiectul numit Cercetări privind impactul schimbărilor climatice asupra culturii de cartof în zonele tradiționale în vederea reconfigurării zonelor optime de cultivare în conformitate cu strategia UE „Green Deal” și a identificării și modelării ideotipului nou de cartof cu toleranţă/rezistenţă la schimbările climatice (proiectul ADER 5.1.1), menit să ofere răspunsuri clare și tehnologii noi care să ajute agricultorii să facă față vremii extreme.
Cine caută soluții pentru „a doua pâine a țării”?
Acest proiect de amploare se desfășoară pe o perioadă de patru ani (între 2023 și 2026) și este finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Coordonatorul principal este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) din Brașov, cea mai importantă instituție din țară care se ocupă de îmbunătățirea acestor culturi.
Cercetătorii din Brașov colaborează cu o întreagă rețea de parteneri: Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare din Târgu Secuiesc și Dăbuleni, alături de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare București. Directorul proiecului este dr. Maria Ștefan dela INCDCSZ.
Cum funcționează?
Oamenii de știință vor să măsoare exact cum afectează căldura excesivă și lipsa de apă viața cartofului. Pentru a face acest lucru, ei combină analiza trecutului cu tehnologia de ultimă generație, prin trei direcții mari:
- Privirea în trecut (vremea din ultimii 25 de ani): Cercetătorii analizează cum s-au modificat temperaturile și ploile în ultimul sfert de secol în zonele unde se cultivă tradițional cartoful, adică în județele Brașov, Covasna, Harghita și Suceava.
- Tehnologie de monitorizare de la distanță: Folosind metode moderne de monitorizare de la distanță, specialiștii pot observa cum se schimbă etapele naturale de creștere ale plantei atunci când aceasta este „stresată” de caniculă și secetă.
- Crearea unui „super-cartof” (ideotipul): Pe baza informațiilor adunate despre comportamentul plantelor, cercetătorii creează un fel de „portret-robot” al cartofului ideal. Acesta va fi un nou tip de cartof, special gândit și modelat să reziste la secetă, arșiță, dar și la atacurile bolilor sau ale dăunătorilor.
Ce câștigă fermierii și consumatorii?
Acest proiect nu rămâne doar pe hârtie, ci are o utilitate practică uriașă pentru buzunarul cultivatorilor de cartof. Rezultatele cercetării le oferă fermierilor soluții de management al culturilor pe bază de eficiență genetică. Fermierii din zonele tradiționale, dar și cei care testează culturi în condiții extrem de dificile (cum sunt solurile nisipoase de la Dăbuleni), vor primi recomandări clare. Ei vor afla exact când este cel mai bine să planteze, cum să gestioneze eficient apa și cum să protejeze plantele de boli. În final, aplicarea acestor modele și hărți noi va reduce pierderile financiare provocate de secetă și va asigura că vom avea în continuare o producție stabilă de cartofi românești pe piață. Pentru consumatori efectele se traduc în produse diversificate și alimentație mai sănătoasă. Acest demers este în concordanță cu politicile europene privind sustenabilitatea alimentară, în condițiile în care obținerea soiurilor îmbunătățite nutrițional este o prioritate strategică pentru viitorul alimentației globale.
Mai multe detalii despre proiect pot fi accesate aici https://potato.ro/proiecte-ader/
Prezentul articol / material a fost publicat cu finanțare din programul„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”, în cadrul proiectului „Centrul de orientare în cariera de cercetător – Regiunea Centru” – COCerc, PNRR-III-C9-2022 – I10 / 7 /16.11.2023. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
