Departamentul de Asistență Socială a Facultății de Sociologie și Asistență Socială, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), organizează în perioada 18–22 mai 2026 evenimentul „Zilele Clujene ale Economiei Sociale”, o inițiativă dedicată promovării economiei sociale ca instrument de dezvoltare comunitară, incluziune socială și inovare sustenabilă.

Ajunsă deja o tradiție pentru comunitatea clujeană, manifestarea reunește reprezentanți ai instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale, întreprinderilor sociale, mediului universitar și antreprenoriatului social, într-o serie de conferințe, ateliere, workshopuri și activități interactive desfășurate în mai multe locații din municipiul Cluj-Napoca.

Prin activitățile organizate sub egida „Zilelor Clujene ale Economiei Sociale”, inițiatorii și partenerii evenimentului își propun să contribuie la creșterea nivelului de înțelegere și conștientizare a rolului economiei sociale în prevenirea și combaterea excluziunii sociale, dezvoltarea comunitară și consolidarea solidarității sociale. Totodată, evenimentul urmărește stimularea colaborării între structurile de economie socială, instituțiile publice, societatea civilă, mediul de afaceri și mediul academic.

Deschiderea oficială va avea loc luni, 18 mai 2026, în cadrul conferinței „Economia socială — motorul incluziunii”, organizată de AJOFM Cluj la Centrul de Cultură Urbană Casino din Cluj-Napoca. Evenimentul va include sesiuni de prezentări și dialog cu reprezentanți instituționali și specialiști din domeniu, precum și exemple de bune practici și povești de succes din economia social.

În aceeași zi, Piața Muzeului va găzdui „Târgul Structurilor și Întreprinderilor de Economie Socială”, un spațiu dedicat promovării produselor, serviciilor și inițiativelor dezvoltate de întreprinderile sociale din județul Cluj.

Pe parcursul săptămânii vor avea loc și o serie de ateliere tematice și workshopuri dedicate studenților din grupul țintă al proiectului „Inovare și sustenabilitate în practică pentru studenții Școlii de Științe Sociale a Universității Babeș-Bolyai” (ISIP), cod MYSMIS 312748, finanțat prin Programul Educație și Ocupare (PEO). Managerul proiectului este prorectorul UBB, conf. univ. dr. Alexandra Ileana Muțiu.

Atelierele fac parte din programul de dezvoltare a competențelor antreprenoriale în sectoare sustenabile și vor aborda teme precum accesarea finanțărilor pentru economia socială, antreprenoriatul social și sustenabilitatea, brandingul pentru întreprinderi sociale, integrarea socială activă, sustenabilitatea în context geopolitic și dezvoltarea de ecosisteme colaborative și modele sustenabile de business.

De asemenea, studenții vor avea oportunitatea de a interacționa cu experți și practicieni din domeniu, de a descoperi exemple de bune practici și de a participa la sesiuni aplicate de brainstorming și networking. Seria de workshopuri își propune să încurajeze implicarea tinerilor în dezvoltarea unor inițiative sustenabile și să contribuie la consolidarea ecosistemului de economie socială la nivel regional.

O altă activitate importantă din cadrul programului va avea loc miercuri, 20 mai 2026, organizată de Direcția de Asistență Socială și Medicală Cluj-Napoca și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a UBB, sub titlul „Incluziune socială activă. Promovarea de bune practici și implicare activă în comunitate”. Evenimentul, dedicat dezvoltării serviciilor sociale și integrării persoanelor vulnerabile, se va desfășura în format hibrid, la sediul FSAS Cluj-Napoca, sala 215, între orele 13:00–16:00.

Un moment special al ediției din acest an va avea loc miercuri, 20 mai, la Centrul de Zi „Sf. Maria”, unde beneficiarii Fundației pentru Îngrijirea Vârstnicului și ai centrului vor susține un moment artistic dedicat promovării solidarității și bunelor practici în domeniul asistenței sociale.

„Zilele Clujene ale Economiei Sociale” își propun să creeze un cadru de dialog și colaborare între actorii implicați în dezvoltarea economiei sociale și să încurajeze inițiativele care contribuie la construirea unei comunități mai incluzive, mai solidare și mai sustenabile.

Evenimentul este organizat de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială – Departamentul de Asistență Socială din cadrul UBB, în parteneriat cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj, Direcția de Asistență Socială și Medicală – Consiliul Local Cluj-Napoca, Asociația pentru Ajutorarea și Protejarea Handicapaților Neuropsihici Cluj – Centrul de zi „Sfânta Maria”, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, Institutul pentru Cercetări în Economia Circulară și de Mediu „Ernest Lupan”, Atipic Squad SRL, Asociația Asistenților Sociali Profesioniști PROSOCIAL, Asociația Umanitară „Împreună pentru Ei” Baia Mare, Asociația SOS Social Solutions, Fundația pentru Îngrijirea Vârstnicului Cluj-Napoca și Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

Într-o eră a capitalismului vitezoman, un model economic alternativ câștigă teren și demonstrează că succesul unei afaceri nu se măsoară doar în cifrele de bilanț, ci și în numărul de vieți schimbate. Economia socială, sau „economia cu inimă”, a devenit în ultimul deceniu un pilon central pentru incluziunea persoanelor vulnerabile, transformând asistații sociali în contribuabili mândri și activi.

De la ateliere de upcycling care angajează persoane cu dizabilități, până la cooperative agricole care susțin micii producători, economia socială redefinește conceptul de „impact”. În România anului 2026, acest sector nu mai este privit ca o formă de caritate, ci ca o componentă strategică a economiei naționale, capabilă să rezolve probleme sociale acolo unde mecanismele statului sau ale pieței libere eșuează.

Ce este, de fapt, întreprinderea socială?

Spre deosebire de o afacere clasică, unde obiectivul principal este maximizarea profitului pentru acționari, întreprinderea socială reinvestește cel puțin 90% din profit în misiunea sa socială. Este un model hibrid: are rigoarea și eficiența unei companii private, dar sufletul unei organizații nonprofit.

Pilonii economiei sociale:

• Prioritatea omului: Deciziile sunt luate pentru binele angajaților și al comunității, nu doar pentru dividende.

• Management participativ: Angajații au adesea un cuvânt de spus în direcția afacerii.

• Solidaritate: Resursele sunt folosite pentru a sprijini membrii grupului vulnerabil (persoane cu dizabilități, tineri proveniți din centre de plasament, victime ale violenței domestice).

Impactul în cifre: motorul de incluziune al României

Conform datelor centralizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, numărul entităților atestate ca întreprinderi sociale a crescut constant în ultimii cinci ani, susținut de fondurile europene prin Programul Educație și Ocupare (PEO).

Provocările „afacerilor cu suflet”: între piață și misiune

A conduce o întreprindere socială este, de multe ori, de două ori mai dificil decât a conduce un business tradițional. Managerii acestor entități trebuie să fie competitivi pe o piață liberă, dar în același timp să ofere suport psihologic și adaptare profesională angajaților lor.

Angela A., antreprenor social care conduce un atelier de croitorie în județul Cluj, a explicat pentru publicația Cariere:

„Provocarea noastră este să convingem clienții să cumpere produsele noastre pentru că sunt de calitate, nu din milă. Întreprinderea socială nu cere donații, ea oferă valoare, oferind în același timp demnitate unui om care, altfel, ar fi stat izolat acasă.”

Rolul statului și al achizițiilor responsabile

O schimbare majoră în evoluția sectorului a fost introducerea „clauzelor sociale” în achizițiile publice. Legea permite acum autorităților contractante să rezerve anumite licitații exclusiv pentru unitățile protejate sau întreprinderile sociale. Aceasta oferă o piață de desfacere sigură pentru produse precum mobilier școlar, servicii de curățenie sau catering, produse de persoanele care au cea mai mare nevoie de susținere.

Un nou tratament rambursat pentru cancerul tiroidian

Comments

comments