Oficiul pentru Știință Deschisă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a marcat luna aprilie ca Lună a Științei Participative. Principala activitate este reprezentată de o serie de ateliere interactive dedicate colaborării dintre cercetători și comunitate cu tema „Fără filtre – ce merge și ce nu în implicarea cetățenilor în știință”.
Evenimentul acesta va avea loc vineri, 24 aprilie 2026, între orele 14:00-17:30, la Centrul pentru Tineret (str. Iuliu Maniu nr. 1, Cluj-Napoca) și este deschis cetățenilor, studenților, cercetătorilor, ONG-urilor și instituțiilor publice pentru a explora împreună potențialul științei participative (Citizen Science), o abordare care permite cetățenilor să contribuie activ la cercetarea științifică, de la colectarea datelor la analiza rezultatelor. Participarea oferă oportunități de învățare, contribuție directă la cercetarea științifică și înțelegere mai profundă a metodelor științifice.
Atelierele vor avea un caracter profund interactiv și practic, iar participanții vor aveaz ocazia să lucreze direct cu tehnologii și senzori de monitorizare utilizați în proiecte reale de cercetare participativă.
Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a UBB, în parteneriat cu Societatea Română de Cancer, va prezenta protocolul de monitorizare a concentrației de radon din locuințe. Mai apoi, detectori radon vor fi distribuiți participanților pentru inițierea unui proiect pilot de monitorizare în Cluj-Napoca. De asemenea, de la inițiatorul Strop de Aer și de la cercetătorii ACTRIS-UBB cetățenii vor afla cum funcționează senzorii mobili pentru monitorizarea participativă a calității aerului urban.
Totodată, Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică a UBB, alături de asociația Strop de Rouă, va prezenta proiectul dedicat evaluării calității apelor din izvoarele publice din Cluj-Napoca și va demonstra cum cetățenii pot contribui direct la monitorizarea și protejarea resurselor de apă potabilă. Participanții vor învăța atât teoria, cât și vor utiliza efectiv senzori, vor înțelege protocoalele de colectare a datelor și vor avea ocazia să ia parte activ la eforturile de monitorizare a sănătății mediului înconjurător.
Într-o epocă în care sustenabilitatea nu mai este o opțiune, ci o condiție a supraviețuirii economice și sociale, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului (FSIM) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) se afirmă ca cel mai important pol de expertiză „green” din România. De la monitorizarea radonului în locuințe, până la strategii complexe de economie circulară, facultatea pregătește noua generație de ingineri și cercetători capabili să redefinească relația dintre civilizație și natură.
O abordare interdisciplinară: Știință și Tehnologie sub același acoperiș
Ceea ce diferențiază FSIM în peisajul universitar este hibridizarea rară dintre rigoarea teoretică a științelor naturii și pragmatismul ingineresc. Facultatea oferă programe care acoperă întregul spectru al protecției mediului, adaptate la cerințele pieței muncii europene.
Direcții de studiu și cercetare în 2026:
-
Ingineria Sistemelor Biotehnice și Ecologice: Proiectarea de soluții tehnice pentru decontaminarea solului și a apei.
-
Știința Mediului: Înțelegerea proceselor fizico-chimice care guvernează ecosistemele.
-
Managementul Dezvoltării Durabile: Pregătirea liderilor care vor implementa politicile „Green Deal” în companii și instituții publice.
Excelență în cercetare: De la laboratoarele din Cluj, la nivel mondial
Facultatea găzduiește centre de cercetare de elită, recunoscute la nivel internațional. Un exemplu proeminent este Laboratorul de Radon „Constantin Cosma”, lider național în studiul riscurilor legate de radioactivitatea naturală, a cărui activitate a influențat direct legislația românească referitoare la sănătatea publică în clădiri.
| Facilitate de cercetare | Domeniu de expertiză | Impact în societate |
| Centrul de Analiză a Riscurilor | Evenimente naturale și tehnologice. | Strategii de intervenție în caz de inundații sau accidente industriale. |
| Stația de Monitorizare a Aerului | Calitatea aerului urban și poluanți. | Date în timp real pentru politici de mobilitate sustenabilă. |
| Laboratorul de Teledetecție | Analiză prin satelit (GIS). | Monitorizarea defrișărilor și a schimbărilor de utilizare a terenurilor. |
Parteneriatul cu mediul de afaceri: „inginerul de mediu”, cel mai căutat profesionist
În 2026, angajabilitatea absolvenților FSIM este la cote maxime. Companiile multinaționale, firmele de consultanță și administrațiile publice caută specialiști care să gestioneze raportările ESG (Environmental, Social, and Governance).
Facultatea a răspuns acestei cereri prin parteneriate solide și oferă studenților stagii de practică în cele mai moderne stații de epurare, parcuri fotovoltaice și centre de management al deșeurilor.
Digitalizarea și campusul verde
FSIM este un pionier în utilizarea datelor masive (Big Data) în protecția mediului. Studenții învață să utilizeze modelarea matematică pentru a simula dispersia poluanților în atmosferă sau pentru a calcula amprenta de carbon a unei întregi industrii. Totodată, facultatea promovează un stil de viață sustenabil prin propriile inițiative de colectare selectivă, reducere a consumului de hârtie și eficientizare energetică a spațiilor de curs.
Medicii clujeni mai salvează încă două vieți în urma unui transplant de organe
