Consiliul Județean Cluj se alătură demersurilor prin intermediul cărora se marchează, în data de doi aprilie, Ziua Mondială a Conștientizării Autismului. În acest sens, în seara zilei de joi, doi aprilie a.c., sediul forului administrativ județean, situat în municipiul Cluj-Napoca, pe Calea Dorobanților nr. 106, precum și stadionul Cluj Arena, aflat în proprietatea și administrarea Consiliului Județean, vor fi iluminate în culoarea albastru.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „Este un demers simbolic ce are scopul de a atrage atenția asupra tulburărilor de spectru autist cu care se confruntă copii, tineri și adulți din țara noastră. Ziua de doi aprilie e despre semenii care percep lumea într-un mod unic și, în egală măsură, despre conștientizare, solidaritate, acceptare, incluziune și egalitate”.
La rândul său, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István, a adăugat: ”Suntem într-o perioadă care ne îndeamnă la reflecție și la acțiune. Evreii serbează Pesachul, romano-catolicii, armeano-catolicii și protestanții se află în Săptămâna Mare, iar ortodocșii și greco-catolicii se pregătesc de Florii. În aceste momente – și nu doar în aceste momente – trebuie să fim solidari cu cei aflați în suferință. Gestul simbolic de a ilumina în albastru sediul instituției noastre reprezintă angajamentul nostru de a fi alături de cei care au nevoie de solidaritate și de compasiune”.
Statisticile Ministerului Sănătății indică faptul că 1 din 36 de copii născuți în România primește astăzi un diagnostic de TSA sau o tulburare conexă de dezvoltare. Această „explozie” nu este neapărat rezultatul unei incidențe biologice sporite, ci mai degrabă rodul unei capacități de detectare mult îmbunătățite, susținută de noi instrumente digitale implementate sub mandatul actualei administrații.
Evoluția diagnosticării: de la observație la inteligență artificială
Până în 2024, diagnosticul de autism în România venea adesea târziu, după vârsta de 4 sau 5 ani, ceea ce însemna pierderea fereastrei critice de intervenție. În 2026, implementarea „Carnetului Digital de Sănătate” permite medicilor de familie să aplice teste de screening standardizate (precum M-CHAT) la controalele de rutină de la 18 și 24 de luni.
| Perioadă | Rata de diagnostic (estimată) | Vârsta medie la diagnostic | Acces la terapii decontate |
| 2016 | 1 la 100 copii | 4.5 ani | Limitat (birocrație excesivă). |
| 2021 | 1 la 54 copii | 3.8 ani | Extinderea pachetului de bază prin CNAS. |
| 2026 (Prezent) | 1 la 36 copii | 2.2 ani | Decontare prin „Subprogramul TSA”, dar locuri insuficiente. |
Prăpastia de la 18 ani: „Adulții dispar din sistem”
Dacă pentru copii s-au creat rute de intervenție, pentru adulții cu autism România rămâne un „deșert”. Odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, sprijinul statului scade drastic, iar posibilitățile de angajare sau de viață independentă sunt aproape inexistente.
-
Integrarea pe piața muncii: Doar 1% dintre adulții cu autism din România au un loc de muncă stabil în 2026, în ciuda abilităților remarcabile pe care mulți le dețin în domenii precum IT sau analiză de date.
-
Centrele de zi: Există un deficit major de centre specializate pentru adulți, iar povara îngrijirii cade exclusiv pe umerii părinților îmbătrâniți.
-
Schimbarea terminologiei: În noul Cod Civil și în legislația muncii, termenul de „alienat mintal” a fost eliminat și a fost înlocuit cu concepte moderne de „sprijin în luarea deciziilor”, un pas enorm pentru drepturile omului.
