Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) anunță participarea sa, în calitate de partener, prin Departamentul de Jurnalism și Media digitală a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, în consorțiul european al proiectului JEMILE – Journalism Education Enhancing Media and Information Literacy in Europe / Implicarea școlilor de jurnalism în dezvoltarea educației media și informaționale în Europa.

Proiectul reunește patru universități și două ONG-uri din Finlanda, Spania, România, Letonia și Ucraina și va fi implementat cu sprijinul Reporters sans Frontieres (RSF), European Journalism Training Association (EJTA), International Press Institute (IPI), Forum for European Journalism Students (FEJS), Mohyla School of Journalism (Ucraina), Latvian Platform for Development Cooperation (LAPAS) și Finnish National Audiovisual Institute (KAVI).

Inițiativa urmărește să plaseze educația media și informațională în centrul educației și practicii jurnalistice și să contribuie astfel la consolidarea încrederii în știri, în jurnalismul de calitate și în democrație, în contextul în care dezinformarea este recunoscută drept un risc global major și o amenințare la adresa valorilor democratice.

Programul, ce se va derula în următorii doi ani, este coordonat de Haaga-Helia University of Applied Sciences din Helsinki, Finlanda, țara care de peste un deceniu ocupă primul loc la nivel mondial în educație media.

Prin activitățile programului, printre care mese rotunde cu experți, programe de formare și workshopuri pentru elevi, studenți și cadre didactice din mediul universitar și preuniversitar, seminarii de cercetare științifică, competiții studențești de producție media și de proiecte inovatoare de educație media și informațională, se urmărește creșterea nivelului de competențe și de implicare a cadrelor didactice și a studenților la jurnalism din universitățile din Europa în promovarea educației media și informaționale (MIL) în rândul societății.

De asemenea, proiectul își propune să încurajeze participarea civică și democratică și prin responsabilizarea tinerilor studenți jurnaliști. Aceștia vor participa la diseminarea de cunoștințe și practici de educație media și informațională prin implicarea în evenimente educaționale informale și colaborative în comunitate, iar ca viitori jurnaliști vor deveni și formatori de educație media.

• Implicare multisectorială: proiectul își propune să reunească în acest demers o rețea vastă de parteneri și de experți – cadre didactice și cercetători, jurnaliști profesioniști, autorități publice, ONG-uri media, reprezentanți ai societății civile, alături de elevi și studenți.
• Modelul „Train the Trainers”: programul se bazează pe instruirea cadrelor didactice, care devin astfel facilitatori de expertiză pentru elevi și studenți, cea ce asigură sustenabilitate pe termen lung.
• Activități în teren: alături de evenimentele organizate în universități și liceele din mediul urban, echipele proiectului se vor deplasa și în comunități din mediul rural, acolo unde accesul la mecanisme de verificare a informațiilor poate fi limitat.

În contextul în care România se află pe locul 31 în Europa în clasamentul Media Literacy Index [care are ca indicatori nivelul de educație, libertatea presei, încrederea în societate și utilizarea instrumentelor digitale prin care cetățenii participă activ în spațiul public și democratic], implicarea UBB în această inițiativă poate contribui la creșterea rezilienței societății la dezinformare prin dezvoltarea competențelor de educație media și informațională, respectiv se încadrează în direcțiile naționale și europene actuale.

Proiectul Journalism Education Enhancing Media and Information Literacy in Europe: Network for Citizen-Centred Engagement (JEMILE) este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Citizens, Equality, Rights and Values (CERV), Prioritatea 2: combaterea dezinformării, a manipulării informațiilor și a ingerințelor în discursul democratic. Consorțiul este format din patru universități și două ONG-uri de prestigiu din Finlanda, Spania, România (UBB), Letonia și Ucraina. Pe parcursul a doi ani, proiectul va crea o infrastructură europeană de resurse educaționale și rețele de specialiști dedicate promovării unei culturi a informării corecte.

Alfabetizarea mediatică a devenit o componentă critică a rezilienței democratice. Media Literacy Index evaluează statele pe baza a patru piloni fundamentali: libertatea presei, educația, încrederea în societate și utilizarea instrumentelor digitale. Pentru România, datele actuale indică o dificultate cronică de a avansa din treimea inferioară a clasamentului european și ocupă în acest an poziția 31 din 41 de state analizate.

Radiografia performanței României în context european

Scorul scăzut al României este cauzat în principal de rezultatele modeste din sistemul de învățământ și de nivelul redus de libertate a presei raportat la media UE. Deși infrastructura digitală este de top, capacitatea de analiză critică a conținutului rămâne deficitară.

Paradoxul digital: infrastructură de top, competențe critice deficitare

România prezintă un profil atipic în Media Literacy Index. Deși ocupă locuri fruntașe la accesul la tehnologie, cetățenii săi sunt printre cei mai expuși la teoriile conspirației. Acest decalaj între „abilitățile tehnice” și „gândirea critică” reprezintă principala vulnerabilitate structurală.

Referitor la corelația dintre educație și reziliența socială, Marin Lessenski, autorul raportului Media Literacy Index, a declarat pentru Euronews România: „Există o corelație directă între calitatea educației și reziliența la dezinformare. țările din Balcani și Europa de Sud-Est, inclusiv România, au scoruri mai mici la testele PISA pentru citire și înțelegere a textului, ceea ce se traduce direct într-o capacitate mai scăzută a populației de a distinge între un fapt verificabil și o opinie partizană sau o știre falsă.”

Factorii care mențin România în zona de risc

Conform analizei, poziția precară de pe locul 31 este întreținută de factori sistemici care necesită intervenții pe termen lung:

1. Educația deficitară: Absența programelor de educație media integrate în programa școlară lasă tinerii vulnerabili în fața algoritmilor de tip „ecou” ai rețelelor sociale.

2. Polarizarea presei: Percepția că instituțiile media servesc interese partizane scade încrederea în informația de calitate, împingând publicul spre surse obscure.

3. Analfabetismul funcțional: Dificultatea de a analiza un text dincolo de titlul senzaționalist facilitează propagarea dezinformării.

Comparație regională între modelul nordic și cel balcanic

Clasamentul subliniază o falie profundă între statele care investesc masiv în educație civică și cele care prioritizează doar infrastructura.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, marcată de Consiliul Județean Cluj

Comments

comments