Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) prin UBB Cultural (By Mobexpert) organizează luni, 30 martie 2026, de la ora 18:00, în Auditorium Maximum, concertul de muzică sacră „Spiritul primăverii. Corurile reunite ale facultăților de teologie din UBB”, un eveniment care evidențiază patrimoniul cultural și caracterul multiconfesional al comunității academice.

Corurile facultăților de teologie ale UBB vor crea un dialog cultural între tradiții și generații, iar fiecare ansamblu aduce propria identitate și specific.

Corul bărbătesc „Adoremus Dominum” al Facultății de Teologie Ortodoxă, fondat în 2023 de lect. univ. dr. Daniel Mocanu, continuă tradiția muzicii bisericești clujene și îmbină repertoriul liturgic cu lucrări moderne și clasice de inspirație religioasă. Ansamblul Facultății de Teologie Greco-Catolică, coordonat de pr. lect. dr. Marius Grigore Furtună și dirijat de sr. Cecilia Flueraș, reunește studenți, alumni și cadre didactice care vor interpreta un program ce reflectă drumul de la Intrarea în Ierusalim, prin Pătimire, până la Înviere.

Corul mixt “MusiChorum” al Facultății de Teologie Reformată și Muzică, dirijat de asist. univ. drd. Fábián Apolka și format din studenți ai facultății propune un repertoriu divers, care combină muzica sacră cu lucrări clasice și contemporane, care reflectă parcursul spiritual al Postului Mare. Ansamblul de tip schola – Corul „Sfântul Ieronim” al Facultății de Teologie Romano-Catolică, dirijat de lect. univ. dr. Márton Szabolcs, valorifică tradiția muzicii de rit roman și repertoriul liturgic transilvănean și reinterpretează codice medievale cu rigoare științifică.

Evenimentul beneficiază de participarea extraordinară a Corului de copii “Junior Vip”, dirijat de Anca-Mona Mariaș, care aduce un repertoriu ludic și reflexiv adaptat vârstei, și a Corului “Anima Mundi”, ansamblu de tradiție al Colegiului de Muzică Sigismund Toduță, cu repertoriu variat, de la Renaștere la muzică contemporană.

Concertul va oferi publicului un program divers și echilibrat, de la lucrări care marchează sărbătorile Floriilor, precum „Colind” de Florii de Gheorghe Cucu și „Dă-mi mie haină luminoasă” de Tudor Vasile, la piesele dedicate Pătimirii, precum „Într-o clipă” și „În grădina Ghetsimani”, și până la bucuria Învierii cu lucrări precum „Eu sunt Învierea” de Ionel Gh. Brătianu și „Hristos a Înviat” de Augustin Bena. Totodată, vor fi incluse și lucrări corale de referință precum: „Adoramus te”, „Christe de Monteverdi”, „Pange lingua” de Zoltán Kodály, „O vos omnes” de Miklós Kocsár și „Eli! Eli!” de György Deák-Bárdos, alături de piese contemporane interpretate de Anima Mundi și Junior Vip, precum „Boroditse Devo” de Rachmaninoff, „Nearer my God” de James L. Stevens și lucrări originale semnate Anca-Mona Mariaș.

Prin acest eveniment, UBB subliniază importanța patrimoniului cultural universitar și demonstrează cum diversitatea confesională și colaborarea între studenți, alumni și cadre didactice se transformă într-o experiență culturală unică. Evenimentul este realizat de Universitatea Babeș-Bolyai, în cadrul UBB Cultural (by Mobexpert), cu sprijinul facultăților de teologie participante, și se adresează tuturor iubitorilor de muzică corală și comunității clujene.

Intrarea este liberă.

Transilvania nu este doar un spațiu al interferențelor etnice și politice, ci și un imens rezonator cultural. De la primele manuscrise gregoriene păstrate în bibliotecile medievale și până la compozițiile contemporane interpretate în catedrale moderne, muzica sacră a reprezentat coloana vertebrală a identității spirituale a acestei regiuni. Istoria ei este povestea unei conviețuiri unice între tradiția bizantină, rigorile catolice și inovațiile reformate.

Rădăcinile medievale: între monodia gregoriană și manuscrisele bizantine

În perioada medievală, viața religioasă din Transilvania a fost marcată de prezența ordinelor monahale și a centrelor episcopale. Muzica sacră a circulat prin intermediul manuscriselor copiate cu migală, o punte între Orient și Occident.

• Cântecul gregorian: În marile catedrale catolice, precum cea din Alba Iulia, liturghia era dominată de monodia latină. Antifonarul de la Alba Iulia rămâne unul dintre cele mai importante documente care atestă rigoarea și frumusețea acestui stil în secolele XIII-XIV.

• Tradiția psaltică: În comunitățile ortodoxe, muzica bizantină a păstrat o continuitate remarcabilă. Transmisă adesea oral sau prin neume (notație muzicală veche), aceasta reflecta legătura profundă cu centrele spirituale de la sud de Carpați și de la Muntele Athos.

Reforma și Barocul: apariția polifoniei și epoca de aur a orgii

Secolul al XVI-lea a adus o transformare radicală prin Reforma Protestantă. Transilvania a devenit un laborator al diversității muzicale, unde lutheranii, calvinii și unitarienii au introdus limba maternă în cult și au pus un accent deosebit pe muzica de congregație.

1. Imnologia reformată: Cântecul comunitar a devenit un pilon al identității. Psaltirea lui Szenczi Molnár Albert este, în acest sens, o lucrare monumentală care a modelat estetica muzicală a regiunii.

2. Cultura orgii: Barocul a însemnat introducerea orgii ca instrument central în bisericile săsești și maghiare. Sibiu, Brașov și Mediaș au devenit centre unde constructori de orgi celebri (precum Johannes Prause) și-au lăsat amprenta și au transformat bisericile în veritabile săli de concert sacru.

Secolul XIX și dezvoltarea corală: de la Chiriac la curentul cecilian

Odată cu perioada iluministă și romantică, muzica sacră a ieșit parțial din spațiul exclusiv liturgic și a intrat în cel academic și coral. Comunitățile românești au cunoscut o efervescență deosebită prin apariția corurilor parohiale și a compozițiilor de inspirație populară prelucrate pentru liturghie.

• Muzica corală românească: Compozitori precum Dimitrie Cunțan sau, mai târziu, influența lui Gavriil Musicescu au adus armonia corală în bisericile ortodoxe și greco-catolice, înlocuind treptat monodia psaltică pură cu structuri polifonice complexe.

• Muzica instrumentală în catedrale: În marile centre urbane precum Clujul sau Timișoara, liturghiile catolice au început să includă mase muzicale compuse pentru orchestră și cor, sub influența marilor clasici vienezi.

Muzica sacră astăzi: festivaluri și revitalizare liturgică

În prezent, Transilvania asistă la o revitalizare a muzicii sacre, nu doar ca act de cult, ci ca fenomen artistic de înaltă ținută. Festivaluri precum KlausenMusik la Cluj sau concertele estivale de orgă din Biserica Neagră din Brașov atrag mii de spectatori din întreaga lume.

Există, de asemenea, o preocupare academică intensă pentru recuperarea patrimoniului muzical vechi. Cercetătorii și ansamblurile de muzică veche readuc la viață partituri uitate din arhivele mănăstirilor și demonstrează că muzica sacră transilvăneană este un organism viu, capabil să dialogheze cu sensibilitățile omului contemporan.

Campanie națională de informare și conștientizare „Calea Ferată Fără Gunoaie”

Comments

comments