Cea de-a doua ediție a hackathonului EUDIS, un eveniment european de inovație digitală dedicat tehnologiilor dual-use (cu aplicabilitate civilă și militară), desfășurat sub egida Fondului European de Apărare, are loc pe 26-28 martie în București. Evenimentul este dedicat startup-urilor și inovatorilor din domeniul tehnologiilor dual-use, cu aplicabilitate civilă și militară. Organizatorii oferă premii în valoare totală de 20.000 de euro, dintre care 10.000 de euro în numerar și 10.000 de euro în servicii de suport pentru dezvoltarea și scalarea soluțiilor câștigătoare. Înscrierile sunt deschise până la data de 20 martie.

Hackathonul EUDIS este organizat în România de ROTSA (Romania Tech Startup Association) și se va desfășura simultan în opt țări: România, Cehia, Franța, Olanda, Norvegia, Portugalia, Polonia și Spania. Tema ediției din 2026 – Apărarea spațiului aerian – vizează dezvoltarea de soluții pentru protecția infrastructurii aeriene și combaterea amenințărilor generate de drone, în contextul cooperării Uniunii Europene cu Ucraina.

EUDIS este o inițiativă a Fondului European de Apărare, care urmărește consolidarea inovației digitale în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene, cu un buget de aproximativ 7,3 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Hackathonul se află la cea de-a patra ediție internațională și la a doua ediție organizată în România și se va desfășura simultan în opt țări: România, Cehia, Franța, Olanda, Norvegia, Portugalia, Polonia și Spania.

La competiție pot participa startup-uri din domeniul tehnologiilor militare și civile care au deja produse dezvoltate, echipe nou formate care vor construi soluții pe durata hackathonului, precum și participanți individuali care doresc să se alăture unei echipe la fața locului. Sunt vizați în special studenți și cercetători din domenii precum inginerie, inginerie aerospațială, inteligență artificială și securitate cibernetică, alături de startup-uri, IMM-uri și profesioniști din industria tehnologică și de apărare.

Câștigătorii vor avea acces la un program de mentorat de 40 de ore, desfășurat pe parcursul a două luni și vor avea ocazia să-și prezinte proiectele în fața reprezentanților statelor membre UE. Primii trei câștigători la nivel european vor participa la un eveniment internațional de înaltă tehnologie pentru a-și prezenta soluțiile.

„Dezvoltarea tehnologiilor spațiale, a sateliților și a comunicațiilor securizate reprezintă un pilon esențial pentru arhitectura modernă de securitate. Experiența ne-a arătat că ecosistemul românesc de inovare poate genera soluții cu aplicabilitate reală în acest domeniu strategic. Prin participarea la EUDIS, ne propunem să consolidăm dialogul cu startup-urile și mediul de cercetare, pentru a identifica tehnologii scalabile dedicate sistemelor spațiale. Invităm inovatorii români să se înscrie în competiție și să contribuie, prin expertiza lor, la dezvoltarea unor capabilități care au un impact real asupra rezilienței europene,” a declarat Lt. Col. Tudor Georgian de la Agenția Spațială și de Radiocomunicații, MApN.

Tema „Apărarea spațiului aerian” include trei provocări principale din care participanții pot alege:

1. Interceptori de drone rentabili

Ucraina se confruntă cu un deficit semnificativ de interceptori, pe fondul competiției dintre aliații occidentali pentru o capacitate de producție limitată. Livrările unor sisteme esențiale de apărare au fost încetinite sau suspendate, în contextul în care activitatea militară simultană din mai multe regiuni – inclusiv Ucraina și Orientul Mijlociu – a pus presiune majoră asupra stocurilor existente. Estimările arată că producția anuală de rachete interceptoare va rămâne limitată la aproximativ 650 de unități până în 2027.

Participanții sunt invitați să dezvolte soluții inovatoare care să reducă costurile de interceptare, să optimizeze utilizarea resurselor și să propună sisteme mai accesibile și mai ușor de operat, adaptate implementării la scară largă.

2. Sisteme de detectare a dronelor de nouă generație

Infrastructura actuală de detectare a dronelor din Ucraina se confruntă cu provocări majore în fața unor amenințări aflate în continuă evoluție. Condițiile meteorologice dificile, precum ploaia, ceața și norii joși, reduc semnificativ atât eficiența camerelor vizuale, cât și a celor termice. În același timp, dronele de tip Shahed modernizate pot atinge viteze de până la 477 km/h și pot zbura la altitudini extrem de reduse, de aproximativ 100 de metri deasupra solului, ceea ce lasă apărătorilor un interval de reacție de doar 5-6 secunde pentru detectare, identificare și neutralizare.

3. Provocare definită de organizatorul local

Pe lângă provocările comune din cadrul temei „Apărarea spațiului aerian”, organizatorii locali pot propune o a treia provocare adaptată contextului local sau regional. Această provocare este concepută de fiecare organizator local pentru a reflecta ecosistemele locale de apărare, punctele forte industriale, capacitățile de cercetare și realitățile operaționale. ROTSA urmează să anunțe provocarea pentru participanții din România.

Hackathonul EUDIS va avea loc în București, la sediul INCAS – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli.

„Găzduirea EUDIS Defence Hackathon la sediul nostru este o continuare firească a misiunii INCAS de a sprijini inovația în domeniul aerospațial. Tematica apărării spațiului aerian se aliniază cu direcțiile noastre strategice și infrastructura de cercetare disponibilă. În calitate de centru de testare acreditat în rețeaua NATO DIANA și singura entitate din România acceptată în cohorta 2026 cu un proiect pentru dezvoltarea de structuri UAV, înțelegem provocările tehnice ale soluțiilor dual-use. Punem la dispoziția participanților un mediu de cercetare de elită, esențial pentru validarea unor concepte precum interceptorii de drone sau sistemele de detecție. Îi așteptăm pe inovatori să construiască tehnologii cu impact real pentru securitatea europeană, un apel care rezonează profund cu misiunea INCAS. Suntem angajați, conceptual și structural, în înțelegerea unui ecosistem complex, gata să ne punem la dispoziție întreaga expertiză pentru crearea punților de legătură între viziunea europeană și tehnologia de vârf,” a declarat dr. Adriana Ștefan, directorul general al INCAS – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli.

La prima ediție din România, din octombrie 2025, românii s-au remarcat prin cea mai numeroasă participare la hackathonul EUDIS, cu 130 de participanți și 24 de proiecte prezentate, urmați de participanți din Germania, Olanda și Portugalia.

„Ne-am bucurat încă de la prima ediție a hackathonului EUDIS să vedem potențialul real pe care îl are inovația dual-use din România. Numărul record de participanți, calitatea proiectelor și maturitatea soluțiilor propuse demonstrează că ecosistemul românesc de startup-uri și inovatori este pregătit să contribuie activ la obiectivele strategice ale Uniunii Europene în domeniul securității și apărării. Încurajăm startup-urile, cercetătorii și inovatorii români să participe la cea de-a doua ediție a hackathonului EUDIS și să valorifice această oportunitate de a-și testa ideile, de a colabora cu experți din țară și din străinătate și de a transforma tehnologia în soluții cu impact concret. Ministerul Economiei susține astfel de inițiative care conectează talentul, industria și politicile publice și care consolidează competitivitatea tehnologică a României,” a declarat Viorel Băltărețu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

În contextul eforturilor europene de consolidare a capacităților de apărare, hackathonul EUDIS este o continuare a inițiativelor derulate de ROTSA, în parteneriat cu Techcelerator, în domeniul inovației digitale pentru apărare și sectorul spațial, încă din 2016. Aceste demersuri includ susținerea unor proiecte precum DIANA – acceleratorul pentru soluții civile și militare al NATO – și NASA Space Apps Challenge, cel mai mare hackathon la nivel mondial. Astfel, Techcelerator și ROTSA au dezvoltat activități dedicate scalării companiilor românești care dezvoltă soluții pentru spațiu și apărare.

European Defence Innovation Scheme (EUDIS) este un program creat în cadrul Fondului European de Apărare (EDF), care are ca scop să consolideze inovația în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene. Obiectivul principal al EUDIS este să reducă barierele de intrare în domeniul apărării pentru startup-uri și inovatori. Programul sprijină inovatorii pe tot parcursul dezvoltării – de la idee, validare și lansare până la scalare.   

Fondul European de Apărare (din care face parte inițiativa EUDIS) are un buget de aproape 7,3 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027 și sprijină proiectele care încurajează cooperarea între IMM-uri, companii mari și organizații de cercetare din UE. Finanțarea are ca scop stimularea inovației în tehnologii de apărare de ultimă generație, interoperabile, cu impact semnificativ asupra capacităților de apărare europene și asupra securității generale.    

ROTSA (Romanian Tech Startups Association) este o organizație nonprofit care își propune să promoveze, să sprijine și să reprezinte interesele startup-urilor de tehnologie din România. ROTSA, prin colaborarea cu actori ai ecosistemului național, realizează maparea națională a start-up-urilor tech din România, într-un efort de generare de date legat de starea și evoluția companiilor de tip start-up tech. Viziunea ROTSA o reprezintă dezvoltarea și sprijinirea ecosistemului de startup-uri de tehnologie, fiind în același timp un conector pentru principalii actori și o legătură cu alte ecosisteme internaționale deja existente.

Într-un context geopolitic dominat de incertitudine și de necesitatea unei autonomii strategice reale, Uniunea Europeană a transformat Fondul European de Apărare (EDF) în pilonul central al rezistenței sale militare. Dacă în urmă cu câțiva ani ideea unei apărări europene integrate era un concept teoretic, în 2026, EDF finanțează proiecte de ultimă generație care definesc viitorul tehnologic al continentului, de la inteligență artificială aplicată în luptă, până la sisteme spațiale de supraveghere.

Inovare și cooperare: sfârșitul fragmentării industriale

Principalul obiectiv al EDF este eliminarea duplicării eforturilor de cercetare și dezvoltare între statele membre. Istoric, Europa a suferit din cauza fragmentării și a produs zeci de tipuri diferite de platforme de luptă, spre deosebire de modelele unificate ale marilor puteri globale.

• Finanțarea integrată: EDF acoperă integral costurile cercetării și cofinanțează dezvoltarea de prototipuri, iar condiția este ca proiectele să implice consorții transfrontaliere (cel puțin trei entități din trei state membre diferite).

• Focus pe IMM-uri: Fondul încurajează participarea companiilor mici și mijlocii inovatoare și oferă bonusuri de finanțare pentru a integra startup-urile tehnologice în lanțul de aprovizionare al apărării.

Proiectele fanion ale anului 2026

În exercițiul financiar curent, EDF și-a orientat resursele către sectoare critice care pot oferi UE un avantaj tehnologic decisiv.

1. Sistemul de Luptă Aeriană al Viitorului (FCAS): Dezvoltarea unei noi generații de avioane de vânătoare însoțite de „drone de escortă” și conectate printr-un nor de date securizat.

2. Cibernetică și spațiu: Investiții masive în sisteme de navigație securizată și în instrumente de apărare cibernetică capabile să protejeze infrastructura critică a Uniunii Europene în timp real.

3. Mobilitatea militară: Proiecte destinate adaptării infrastructurii europene pentru a permite transportul rapid de echipamente grele peste granițe, care elimină blocajele birocratice și logistice.

Impactul economic și strategic asupra Europei de Est

Pentru state precum România, Polonia sau Bulgaria, EDF reprezintă o oportunitate rară de a-și moderniza industria națională de apărare prin accesul la tehnologie de vârf și parteneriate cu giganți europeni.

Provocări: bugetul și suveranitatea națională

În ciuda succeselor, EDF se confruntă cu dezbateri aprinse privind dimensiunea bugetului său în cadrul Cadrului Financiar Multianual. Criticii susțin că, deși investițiile sunt vitale, statele membre tind să prioritizeze în continuare campionii industriali naționali în detrimentul soluțiilor paneuropene. Totodată, relația cu NATO rămâne un punct sensibil, iar oficialii de la Bruxelles spun constant că EDF este un instrument complementar, menit să întărească „pilonul european” al Alianței Nord-Atlantice.

Unitățile de învățământ urmează să comunice numărul de clase pregătitoare pentru anul 2026-2027

Comments

comments