Memoria episcopului ortodox Nicolae Ivan va fi omagiată la Cluj printr-un eveniment special.
”Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la trecerea la cele veșnice a Episcopului Nicolae Ivan (1855–1936), ctitorul Eparhiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului. Pentru a păstra vie memoria acestui ierarh providențial al Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” și Asociația Culturală Ortodoxă „Nicolae Ivan” vă invită marți, 3 februarie 2026, de la ora 10.00, la Muzeul Mitropoliei Clujului, la Sesiunea științifică intitulată „Episcopul Nicolae Ivan la nouă decenii de la trecerea la Domnul”.
Vor lua cuvântul, în calitate de organizatori: Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și președintele Asociației Culturale Ortodoxe „Nicolae Ivan”, Arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă, și prof. univ. dr. Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și vicepreședinte al Asociației Culturale Ortodoxe „Nicolae Ivan”.
În cadrul sesiunii, vor susține comunicări: CȘ II diac. dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și pr. lect. univ. dr. Cosmin Cosmuța, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca”, afirmă reprezentanții arhieparhiei ortodoxe din Cluj-Napoca, prin intermediul unui comunicat de presă primit la redacție.
Episcopul Nicolae Ivan a reîntemeiat la data de 6 decembrie 1921 Eparhia Vadului, Feleacului și Clujului, pe vechile rădăcini ale centrelor ecleziastice medievale de la Feleac și Vad. El a lăsat posterității catedrala din inima Clujului, ctitorită de Regele Carol al II-lea al României, o Academie Teologică, o Tipografie, reședința eparhială și revista „Renașterea”.
Când Nicolae Ivan a ajuns la Cluj în 1921, situația Bisericii Ortodoxe era precară. Cei mai mulți dintre românii din Cluj erau greco-catolici. Fără o catedrală proprie, fără o reședință eparhială și cu un număr mic de credincioși într-un oraș dominat istoric de alte confesiuni, Nicolae Ivan a început ceea ce istoricii numesc „miracolul administrativ de la Cluj”.
În doar un deceniu, el a reușit:
-
Construcția catedralei mitropolitane: O operă monumentală în stil brâncoveneasc, menită să fie un simbol al prezenței românești.
-
Înființarea Academiei Teologice: Un focar de cultură care a format generații de intelectuali.
-
Presa bisericească: Fondarea revistei „Renașterea”, care a devenit o voce importantă în spațiul public transilvănean.
Nicolae Ivan și Mișcarea Legionară
Subiectul legăturilor ierarhului cu Mișcarea Legionară este unul care necesită o nuanțare istorică riguroasă. În anii 1930, radicalismul politic a pătruns adânc în toate straturile societății, inclusiv în rândul clerului și al studenților teologi.
Realitățile istorice indică următoarele aspecte:
-
Simpatia față de naționalism: Ca mulți intelectuali ai generației sale, Nicolae Ivan era un naționalist convins, preocupat de consolidarea elementului românesc în Transilvania. Acest teren ideologic s-a suprapus, parțial, cu retorica mistic-naționalistă a Legiunii.
-
Sprijinul pentru studenți: Se știe că Nicolae Ivan a manifestat o anumită îngăduință față de tinerii teologi care aderaseră la ideile Gărzii de Fier. Arhiva istorică menționează momente în care episcopul a intervenit pentru studenți arestați în urma unor tulburări politice, considerându-i pe aceștia „copiii săi spirituali” care au greșit din exces de zel patriotic.
-
Distincția de lider: Spre deosebire de alți ierarhi care au susținut fățiș și militant Mișcarea Legionară (precum mitropolitul Nicolae Bălan de la Sibiu), Nicolae Ivan a rămas în istorie mai degrabă ca un protector al tineretului naționalist decât ca un ideolog al Legiunii. Atitudinea sa a fost una de „paternitate spirituală” față de o generație care vedea în Legiune o soluție la corupția politică a vremii. Mișcarea Legionară și-a asumat asasinatul politic ca mijloc de afirmare, ceea ce contravine profund credinței creștine.
-
Omul de stat: Nicolae Ivan a fost, în același timp, un om al instituțiilor statului. El a fost senator de drept și a colaborat cu Casa Regală.
Moștenirea
Nicolae Ivan s-a stins din viață în 1936, fiind înmormântat în cripta catedralei pe care a ctitorit-o. În ciuda umbrelor lăsate de turbulențele politice ale anilor 1930, posteritatea l-a reținut sub apelativul afectuos de „Moșul”. Într-o perioadă în care Europa aluneca spre totalitarism, Nicolae Ivan a încercat să ancoreze Biserica în realitatea socială, chiar dacă acest lucru a însemnat un dialog riscant cu fasciștii români.
Cifrele unei ctitorii (1921-1936)
| Realizare | Impact |
| Catedrala Ortodoxă | Piatră de temelie în 1923, sfințire în 1933 |
| Academia Teologică | Sute de absolvenți care au muncit în satele transilvănene |
| Reședința Eparhială | Centru administrativ și cultural modern |
