Cele mai vechi morminte de ominizi datează de acum cel puțin 200 000 de ani și nu de 100 000, așa cum credeau oamenii de știință până în prezent. Este ceea ce pare să fi descoperit o echipă de exploratori condusă de paleontologul de renume mondial Lee Berger, la începutul acestei luni, în Africa de Sud, transmite France24 care citează AFP.

La aproximativ treizeci de metri sub pământ, la capătul unei galerii înguste, s-au găsit mormintele unor “verișori” îndepărtați ai omului, așezați în poziție fetală, transmite RFI România.

Exploratorii au constatat că mormintele fuseseră acoperite cu pământul săpat inițial pentru a forma gropile, ceea ce, în opinia lor, dovedește clar că trupurile au fost îngropate în mod voit.

“Sunt cele mai vechi morminte de hominizi consemnate vreodată, mai vechi cu cel puțin 100.000 de ani față de mormintele Homo sapiens”, afirmă ei într-o serie de articole încă nepublicate, care trebuie să treacă prin evaluarea colegială, înainte de a fi publicate în revista științifică eLife.

Mormintele au fost descoperite în situl paleontologic “Leagănul omenirii”, un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO, situat la nord-vest de Johannesburg, unde săpăturile au început încă din 2018.

Cele mai vechi morminte descoperite până în prezent, în Orientul Apropiat și în Kenya, datează din jurul anului 100.000 î.Hr. și conțin oseminte care provin de la Homo sapiens.

Mormintele descoperite acum în Africa de Sud datează de acum 200.000 până la 300.000 de ani și conțin fosile de Homo naledi (care în limba locală înseamnă stea), un hominid mic de aproximativ 1,50 m înălțime și cu un creier de mărimea unei portocale.

Specia, care a fost descoperită în 2013 de către paleoantropologul american Lee Berger și care ridică noi semne de întrebare referitoare la evoluția umană, rămâne încă un mister pentru oamenii de știință.

Înzestrat cu trăsăturile  unor creaturi vechi de milioane de ani, cum ar fi dentiția primitivă și gambele adaptate cățărării, Homo naledi are picioare asemănătoare cu ale noastre și mâini capabile să mânuiască unelte.

“Aceste descoperiri arată că practicile mortuare nu erau practicate doar de Homo sapiens sau de alți hominizi cu creierul mare”, afirmă cercetătorii.

Teoria, care contravine ideii general acceptate conform căreia conștientizarea morții și practicile conexe sunt caracteristice omului, a fost deja lansată de Lee Berger în 2015, atunci când l-a prezentat lumii pe Homo naledi.

Ipoteza a stârnit un scandal pe atunci. Numeroși specialiști au pus la îndoială rigoarea științifică a personalității media americane susținută de National Geographic.

“A fost prea mult pentru oamenii de știință la acea vreme”, a comentat Lee Berger într-un interviu acordat AFP. Aceștia rămân “convinși că toate acestea (practicile mortuare) au legătură cu creierul nostru mare și că au apărut foarte recent, acum mai puțin de 100.000 de ani”, explică el.

“Suntem pe cale să demonstrăm lumii că nu este adevărat”, afirmă exploratorul în vârstă de 57 de ani, care merge chiar mai departe cu teoria sa.

Pe pereții mormintelor au fost găsite simboluri geometrice trasate cu grijă cu o unealtă ascuțită. Lee  Berger susține că pătratele, triunghiurile și crucile au fost inscripționate intenționat pe suprafețe netezite, probabil pentru a fi mai lizibile.

“Acest lucru ar însemna nu numai că oamenii nu sunt singurii care au creat practici simbolice, ci și că, probabil, nu ei au fost cei care au inventat astfel de practici”, susține Lee Berger.

Carol Ward, antropoloagă la Universitatea din Missouri, consideră că “aceste rezultate, dacă se confirmă, ar fi de o importanță considerabilă”.

“Aștept cu nerăbdare să aflu cum aranjamentul rămășițelor exclude alte explicații posibile decât îngroparea intenționată și să văd rezultatele după ce vor fi revizuite de colegi”, a declarat ea pentru AFP.

Încă trebuie efectuate analize mai aprofundate. Dar echipa lui Berger a anunțat deja că va fi necesar ”să se reconsidere o serie întreagă de ipoteze despre hominizi și evoluția umană”.

Cercetătorii asociază de mult timp capacitatea de a stăpâni focul, gravura și pictura cu puterea cerebrală a omului modern, așa cum este caracteristic omului de Cro-Magnon.

“Înmormântarea, acțiunile logice și chiar arta ar putea avea o origine mult mai complicată decât credeam, poate chiar non-umană”, apreciază Agustín Fuentes, antropolog la Universitatea Princeton și coautor al descoperirilor.

Comments

comments

By UP News

Leave a Reply