Ghețarii elvețieni și-au pierdut jumătate din volum din 1931 încoace, au declarat la începutul săptămânii cercetătorii elvețieni, în urma primei reconstrucții a pierderii de gheață din țară din secolul al XX-lea. Topirea rapidă a ghețarilor din Munții Alpi și din alte zone, despre care oamenii de știință cred că este determinată de schimbările climatice, a fost din ce în ce mai atent monitorizată de la începutul anilor 2000, potrivit RFI România.

Cu toate acestea, până acum au existat puține informații cu privire la modul în care ghețarii s-au schimbat în timpul secolului al XX-lea. Doar câțiva ghețari individuali au fost urmăriți de-a lungul timpului.

Dar cercetătorii elvețieni de la Universitatea Tehnică ETH Zurich și Institutul Federal Elvețian pentru Cercetarea Pădurilor, Zăpezii și Peisajului WSL spun că au reconstruit acum topografia tuturor ghețarilor elvețieni din 1931.

„Pe baza acestor reconstrucții și a comparațiilor cu cifrele din anii 2000, cercetătorii au ajuns la concluzia că masa ghețarilor s-a redus la jumătate în perioada 1931-2016”, au menționat aceștia într-o declarație.

Studiul acestora, publicat în revista științifică The Cryosphre, a folosit materiale din arhiva de imagini TerrA, care cuprinde aproximativ 86% din zona acoperită de ghețari a Elveției, analizând circa 21.700 de fotografii făcute în perioada 1916-1947.

Pentru reconstrucție, experții în glaciologie au utilizat așa-numita stereofotogrammetrie – o tehnică folosită pentru a stabili natura, forma și poziția unui obiect pe baza unui perechi de imagini.

„Dacă cunoaștem topografia de suprafață a unui ghețar în două perioade de timp diferite, putem calcula diferența de volum de gheață”, a menționat Erik Schytt Mannerfelt, coordonatorul studiului, în declarație.

Cercetătorii au prezentat perechi de imagini una lângă altă, care arată același loc la aproape un secol distanță, cu schimbarea dramatică care s-a petrecut.

Spre exemplu, Ghețarul Fiescher semăna cu o mare uriașă de gheață în 1928, dar, în 2021, câteva bucăți albe minuscule sunt tot ce au rămas pe versantul plin de verdeață al muntelui.

Deoarece imaginile folosite pentru reconstrucție au fost făcute în ani diferiți, studiul a folosit ca referință anul 1931 și a refăcut topografia de suprafață a tuturor ghețarilor pentru acel an, precizează cercetătorii în declarație.

Dar, deși s-ar putea să fi existat o creștere pe perioade scurte, Daniel Farinotii, profesor de glaciologie în cadrul Universității ETH Zurich și WSL și coautor al studiului, a spus că este „important să ținem cont de imaginea de ansamblu”.

Citiți mai mult AICI

Comments

comments

By UP News

Leave a Reply