România se menține pe o poziție critică pe harta epidemiologică a Uniunii Europene: se situează pe locul al treilea în clasamentul consumului de antibiotice, după Grecia și Bulgaria, relevă datele centralizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Dependența ridicată de aceste preparate constituie o problemă majoră de sănătate publică, ceea ce grăbește instalarea rezistenței antimicrobiene și compromite schemele terapeutice standard.
Dimensiunea fenomenului este confirmată de cadrele medicale ale Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Specialiștii universității clujene au lansat o serie de evenimente care vor culmina în luna noiembrie, pentru a educa publicul în privința riscurilor consumului excesiv de antibiotice. Potrivit prof. univ. dr. Mihaela Lupșe, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Cluj, rata de administrare atinge zilnic 29 de consumatori la fiecare 1.000 de locuitori, în numeroase cazuri fără ca tabloul clinic să justifice un astfel de tratament.
Această prescriere și automedicație la scară largă forțează mutația bacteriilor, care dezvoltă rezistență neobișnuită chiar și în fața moleculelor considerate până recent de primă linie. Situația este cu atât mai gravă cu cât cercetările recente relevă că peste 50% dintre antibioticele de uz frecvent din farmaciile românești aparțin unor clase medicamentoase sever restricționate sau folosite exclusiv cu titlu de excepție în Europa Occidentală.
