O companie din Suceava s-a trezit prinsă într-un adevărat carambol juridic. Administratorii companiei au fost șantajați de vicepreședintele Consiliului Județean Suceava să îi plătească acestuia o mită de 80.000 de euro. Antreprenorii au sesizat Direcția Națională Anticorupție, iar vicepreședintele de Consiliu Județean a fost suspendat din funcție după ce procurorii anticorupție l-au pus sub acuzare, potrivit ClujToday.ro. Însă colegii săi din Consiliul Județean Suceava au pus la cale o răzbunare în stil mafiot: ei încearcă să falimenteze firma cu pricina prin executarea unor garanții financiare legate de contractele pentru repararea drumurilor județene. Bineînțeles, oamenii de afaceri din Suceava au contestat acest demers în instanță, iar procesul a ajuns, după mai multe etape, pe rolul Curții de Apel Mureș. Însă magistrații de la această instanță însărcinați cu soluționarea cauzei au început să ia decizii curioase după ce Curtea de Apel Mureș a fost vizitată de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, colega de partid a președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, și a fostului vicepreședinte acuzat de luare de mită, Silviu-Cristinel Crețu. De aceea, avocații companiei sucevene au cerut strămutarea cauzei, iar dosarul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Care este istoricul cauzei
În anul 2020, Consiliul Județean Suceava a organizat mai multe licitații pentru asfaltarea drumurilor județene. Două dintre aceste licitații au fost câștigate de asocieri de companii, conduse de compania Autotehnorom. Este vorba de o companie înființată în 2005, care avea, la finalul anului trecut, 430 de angajați și care a obținut, potrivit News Moldova, contracte de lucrări publice în valoare de 460.000.000 de lei.
Asocierea de companii care a câștigat cele două contracte era formată din companiile Autotehnorom – OPR Asfalt – Obras Publicas Y Regadios – Calcarul SA – Florconstruct SRL – Suct SA – Hidroterra SA. Practic, această asociere trebuia să asfalteze un lot de 46 de kilometri de pe DJ 208 între limita cu județul lași – Budeni – DoIhasca și DJ 208A Suceava – Ipotești – Bosanci – Udești – Liteni – DoIhasca, în baza contractului cu nr. 8973/542/22.04.2020, precum și un lot de aproape 30 de kilometri, de pe DJ 209C Suceava – Frumoasa – Liteni și DJ 209D Liteni – Stroiești – Costâna – Dărmănești, în baza contractului nr. 9396/566/28.04.2020.
Însă lucrurile au început să se complice, pentru că aceste contracte, încheiate înainte de campania electorală de acum patru ani, ascundeau o serie de probleme, după menționează conducerea Autotehnorom, în cererea de strămutare a procesului aflat pe rolul Curții de Apel Mureș. ”Subscrisa am întâmpinat dificultăți în executarea celor două acorduri contractuale chiar de la primirea Ordinului Administrativ de începere a lucrărilor (2 iunie 2020), întrucât, pe de o parte, proiectul tehnic al lucrării (întocmit anterior de Beneficiar) cuprindea foarte multe erori și neconcordanțe, raportat la situația reală din teren iar, pe de altă parte, între părți au existat divergențe în ceea privește aplicarea clauzelor contractuale referitoare la modul sau formula de ajustare a prețului. Întrucât dificultățile la care am făcut referire anterior nu au putut fi soluționate pe cale amiabilă, am ales ca remediu rezilierea celor două acorduri contractuale. Potrivit prevederilor contractuale, rezilierea unilaterală a Contractelor, de către Antreprenor, trebuia să parcurgă o procedură în mai multe etape, și anume: (1) comunicarea a două notificări de remediere, prin care se acordă Autorității un termen de remediere a încălcărilor clauzelor contractuale, conform art. 65.1 lit. b) din Contracte, și (2) o notificare finală de reziliere, prin care se reziliază contractul intr-un termen de 15 zile de la comunicarea notificării. Subscrisa am parcurs această procedură, respectiv am comunicat Autorității Contractante, în cadrul a două proceduri de reziliere succesive întemeiate pe motive distincte, notificări de reziliere în condițiîle reglementate prin contract”, menționează reprezentanții companiei. Cele două notificări de reziliere au fost trimise în 31 martie 2022.
Însă ele nu s-au produs peste noapte. Mai întâi, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Silviu-Cristinel Crețu, ”și-a cerut partea”. Mai exact, el a cerut mită de la antreprenorul care conduce firma lider al asocierii. Iar Vasile Rîpan, omul de afaceri care a fondat Autotehnorom, i-a plătit vicepreședintelui Consiliului Județean Suceava 40.000 de euro în decembrie 2020, pentru a debloca situația. Însă această sumă nu a fost suficientă. În martie 2022, Silviu-Cristinel Crețu a mai cerut o șpagă de 40.000 de euro. Vasile Rîpan a acceptat, însă a sesizat procurorii DNA, care în 4 aprilie 2022, au organizat un flagrant în care Silviu-Cristinel Crețu a fost prins în timp ce lua banii. O lună mai târziu, în mai 2022, vicepreședintele șpăgar al Consiliului Județean Suceava a fost trimis în judecată. ”În cursul lunii decembrie 2020, inculpatul Crețu Silviu-Cristinel, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, ar fi primit, de la administratorul unei societăți comerciale, suma de 40.000 euro, lăsându-l să creadă că va interveni pe lângă persoanele din cadrul Consiliului Județean Suceava cu atribuții de decizie în derularea contractelor de reabilitare de drumuri, astfel încât derularea a două acorduri contractuale încheiate de instituție cu o asociere la care firma omului de afaceri este parte să decurgă fără impedimente. Aceste demersuri ar fi avut loc in contextul unor neînțelegeri intre autoritatea județeană Suceava beneficiara proiectului si asocierea din care face parte firma omului de afaceri, iar contractele de lucrări vizau reabilitarea unor loturi din cadrul Proiectului regiunea nord-est axă rutieră strategică 1: Iași-Suceava.
Într-un context diferit, la data de 16 martie 2022, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, având atribuții de coordonare a Direcției județene de Drumuri și Poduri Suceava, ar i-ar fi pretins aceluiași om de afaceri o sumă de bani, neindividualizată, pentru desfășurarea fără impedimente a unui acord cadru având ca obiect lucrări de reparații pe drumurile județene, pe timp de vară și iarnă, acord încheiat de o asociere la care firma omului de afaceri era parte.
Ulterior, la data de 29 martie 2022, inculpatul ar fi precizat care este suma pretinsă, respectiv 40.000 euro, bani primiți de inculpat la data de 4 aprilie 2022, când a fost prins în flagrant.
În vederea confiscării speciale, s-au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile deținute de inculpat”, menționează procurorii DNA Cluj, într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției.
Răzbunare în stil mafiot
Însă colegii lui Silviu-Cristinel Crețu au decis să se răzbune în stil mafiot pe antreprenorul care l-a denunțat pe adjunctul președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, la DNA. Ei au încercat să falimenteze compania condusă de pe Vasile Rîpan. Drept urmare, ei au executat garanțiile financiare depuse de asocierile conduse de Autotehnorom și au executat scrisorile de garanție bancară emise pentru suma de 18.000.000 de lei pentru Lotul 1 și de 11.500.000 de lei pentru Lotul 2. Mai mult, conducerea Consiliului Județean Suceava au emis documente constatatoare care afirmau că asocierea condusă de Autotehnorom ar fi produs prejudicii de câte 19.000.000 de lei pentru fiecare segment de drum în parte. Documentele emise de Consiliul Județean Suceava, condus de Gheorghe Flutur, nu detaliază cum de firma condusă de Vasile Rîpan ar fi produs exact același prejudiciu atât pentru segmentul de drum de 46 de kilometri, cât și pentru cel de aproape 30 de kilometri. Adică, altfel spus, compania condusă de Vasile Rîpan s-a ales și cu o parte de lucrări executată, și cu banii luați, și dată în judecată.
Concret, prin dosarul nr. 1070/86/2022, Consiliul Județean Suceava a cerut anularea notificărilor de reziliere a contractelor trimise de Autotehnorom în 31 martie 2022. Mai mult, Consiliul Județean Suceava a trimis apoi o notificare prin care această instituție cerea rezilierea contractelor pentru cele două loturi de drum și plata de daune interese.
La rândul ei, conducerea Autotehnorom a contestat în instanță executarea garanțiilor contractuale și a cerut anularea notificării de reziliere depusă de Consiliul Județean Suceava, care a încercat, prin această manevră, să pună responsabilitatea neexecutării contractului în seama companiei conduse de Vasile Rîpan. Acțiunile în instanță au fost deschise la Tribunalul Suceava, iar apoi au fost strămutate la Tribunalul Botoșani, unde au fost suspendate.
Însă modul în care Consiliul Județean condus de Gheorghe Flutur a decis să îi pedepsească pe cei care au denunțat corupția din instituție a atras atenția procurorilor. De aceea, în 25 aprilie 2023, DNA Suceava a deschis un nou dosar penal, cu nr. 36/p/2023. Procurorii efectuează urmărire penală ”in rem” în legătură cu actele emise de Silviu-Cristinel Crețu, în calitatea lui de vicepreședinte al Consiliului Județean, la data comiterii faptelor, de Cezar Laurențiu Munteanu, care era reprezentantul supervizorului contractelor, și de Stelică Moruz, în calitatea sa de director al Direcției Județene de Drumuri și Poduri Suceava.
Între timp, Tribunalul Botoșani a pronunțat o sentință civilă cu nr. 80/2022, care a fost anulată de magistrații de la Curtea de Apel Suceava, care au reținut cauza pentru judecare. De teama influenței politice a președintelului Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, avocații Autotehnorom au cerut și au obținut de la Înalta Curte de Casație și Justiție strămutarea cauzei. Astfel, dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Mureș.
O vizită a ministrului Justiției și decizii curioase ale judecătorilor
Practic, la Curtea de Apel din Târgu-Mureș, dosarul a fost înregistrat cu numărul 86/43/2023. Între timp, Curtea de Apel Târgu-Mureș a fost vizitată de colega de partid a lui Gheorghe Flutur, Alina Gorghiu. Conținutul discuțiilor purtate cu judecătorii este necunoscut, însă, după vizita fostei președinte a PNL, procesul a luat un curs curios. Astfel, dosarul a fost disjuns și au rezultat două procese. Unul avea drept obiect anularea notificărilor de reziliere a contractelor, emise de Autotehnorom în 31 martie 2022, iar celălalt se referă la executarea garanțiilor bancare și la plata despăgubirilor cerute de Consiliul Județean Suceava.
În facultățile de drept din România, studenții învață încă din anul I principiul potrivit căruia ”penalul ține în loc civilul”. Adică, dacă există, între aceleași părți, procese penale și procese civile, instanțele sunt obligate să soluționeze mai întâi procesele penal, să suspende judecarea proceselor civile până la soluționarea proceselor penale, iar hotărârile judecătorești pronunțate în procesele penale au autoritate de lucru judecat în procesele civile. Însă magistrații de la Curtea de Apel Mureș investiți cu soluționarea dosarelor civile par să fi lipsit de la cursurile în care este predat acest principiu. De aceea, ei au respins cererea de suspendare a judecății proceselor civile până la soluționarea anchetelor DNA și a proceselor penale subsecvente împotriva lui Silviu Cristinel Crețu. Judecătorii mureșeni au pronunțat decizia nr. 7/16 ianuarie 2024 prin care au admis cererea de anulare a notificărilor de reziliere depuse de Autotehnorom și au dat dreptate în această privință Consiliului Județean Suceava. A rămas pe rol procesul care vizează executarea garanțiilor financiare și plata despăgubirilor cerute de persoanele acuzate de corupție din cadrul Consiliului Județean Suceava.
În aceste condiții, avocații Autotehnorom cred că judecătorii de la Curtea de Apel Mureș sunt lipsiți de imparțialitate și au cerut strămutarea cauzei, mai ales că în presa locală, regională și națională au apărut articole care arată o bănuială puternică legată de faptul că ministrul Justiției, Alina Gorghiu, ar vrea să îi ajute pe colegii săi de partid din Suceava. De asemenea, avocații susțin că, prin intermediul altor articole de presă, Gheorghe Flutur încearcă să pună presiune asupra magistraților, pentru a obține soluții favorabile, iar antreprenorul care a rupt legea mafiotă a tăcerii să fie pedepsit.
Practic, avocații Autotehnorom sugerează situația în care magistrații au fost convinși de politicieni să ignore un principiu fundamental de drept pentru a-l falimenta pe cel care a îndrăznit să denunțe corupția din Consiliul Județean Suceava.
Foto: PressHub.ro
