Unele insecte, cum ar fi furnicile și albinele, se orientează în funcție de intensitatea luminii, cu poziția soarelui ca punct de referință.
Cercetătorii au reprodus structura ochilor acestora pentru a construi un nou tip de busolă, care, spre deosebire de modelele tradiționale bazate pe câmpul magnetic al Pământului, este insensibilă la perturbațiile electronice.
Prototipul este capabil să estimeze poziția soarelui pe cer, chiar și în zilele înnorate.
Acesta “funcționează deja foarte bine și, cu o finanțare adecvată, ar putea fi transformat cu ușurință într-un produs mai compact și mai ușor”, explică Evripidis Gkanias, care a prezentat conceptul în cadrul cursului de inginerie a comunicațiilor.
Cine nu a admirat măcar o dată micile picături de rouă de dimineață agățate de firele pânzei de păianjen?
Inspirându-se din acest lucru, cercetătorii au dezvoltat un material care reproduce firele de mătase secretate de arahnide și este capabil să rețină, precum ele, chiar și cele mai mici picături de apă suspendate în aer. O inovație care ar putea juca un rol important în regiunile afectate de lipsa apei.
Odată ce acest material va fi produs la scară largă, apa colectată ar putea ajunge la o “scară considerabilă pentru o aplicație reală”, a declarat pentru AFP Yongmei Zheng, coautoare a studiului publicat în Advanced Functional Materials.
Cercetătorii de la Universitatea din California au creat un robot cu o structură moale și gonflabilă care, asemenea viței de vie, “crește” în direcția luminii sau a căldurii și se poate strecura în locuri aparent inaccesibile.
Acești roboți tubulari, care au o lungime de aproximativ doi metri, ar putea fi folosiți în cele din urmă pentru a depista punctele fierbinți și pentru a oferi soluții în cazul extincțiilor, spun cercetătorii.
“Acești roboți sunt lenti, dar acest lucru este potrivit pentru a lupta împotriva incendiilor care mocnesc, cum ar fi incendiile de turbă, care pot fi o sursă majoră de emisii de carbon”, a declarat pentru AFP coautorul Charles Xiao.
Oamenii de știință de la Laboratorul de Informatică neconvențională de la Universitatea din Bristol au inventat circuite electronice flexibile inspirate din culturile bacteriene, folosite pentru a produce kombucha, o băutură rezultată din oxidarea frunzelor de ceai negru.
Aceste “kombucha electronice” pot fi folosite pentru a alimenta beculețe LED.
Aceste “covoare de culturi bacteriene”, odată uscate, preiau proprietățile textilelor sau chiar ale pielii. Dar ele sunt durabile și biodegradabile, putând fi chiar scufundate în apă timp de câteva zile fără a se distruge, conform autorilor.
Portabile, mai ușoare, mai flexibile și mai ieftine decât plasticul, aceste biomateriale ar putea permite în viitor integrarea tehnologiilor într-un mod mai discret, inclusiv în corpul uman, cum ar fi în monitoarele cardiace, consideră autorul principal Andrew Adamatzky și directorul laboratorului, potrivit AFP.
Singurele obstacole în prezent sunt durabilitatea lor și implementarea unei producții în masă.
Pangolinii, mamifere cu corpul moale acoperit de solzi, au capacitatea de a se încolăci pentru a se proteja de prădători. Un minirobot ar putea folosi același principiu pentru a salva vieți.
Conceput să treacă prin sistemul digestiv într-o formă compactă înainte de a se deschide, acesta ar putea administra medicamente sau opri sângerările interne în zone ale corpului uman greu accesibile.
”Fiecare parte a unui animal are o funcție specifică. Este foarte elegant”, spune Ren Hao Soon de la Max Planck Institute for Intelligent Systems.
