Materiale fabricate din frunze de ananas, ciuperci și, mai recent, din in, cu o textură similară cu cea a pielii, se dezvoltă și sunt promovate ca fiind alternative mai ecologice în comparație cu pielea tradițională, scrie corespondentul France24. Iar criticii acestor inovații, desigur, nu lipsesc, relatează RFI România.

În atelierul său din Nancy, Davy Dao, creatorul mărcii de produse textile Dao, și-a prezentat recent ultima inovație: un material făcut din in, care seamănă la atingere cu pielea naturală  și care, în timp, capătă și aspectul de piele naturală.

Considerată “prima alternativă vegetală la piele din Franța”, noul material inovator denumit Pleneri, prietenos cu mediul, a fost creat după cinci ani de cercetare a proprietăților inului, care reprezintă 72% din compoziția sa, explică Davy Dao, care reamintește că Franța este cel mai important producător mondial de in.

O altă parte a materialului este obținută deocamdată prin procese petrochimice. Utilizarea plasticului din surse biologice pentru cusături, care leagă diversele componente, nu este încă în proiect.

“Dintr-o tonă de in se pot utiliza 980 de kilograme în produsul finit, spre deosebire de piele, unde acest lucru nu este posibil”.

Acest material poate fi prelucrat în mod similar cu pielea, cu tehnologii deja bine stabilite în cadrul unei tăbăcării și cu posibilitatea de a selecta cea mai potrivită “varietate de semințe” pentru a obține cele mai bune rezultate. Astfel, procesul de fixare, colorare și granulare va parcurge un traseu asemănător cu cel al oricărui produs din piele, conform lui Davy Dao.

În ultimii ani, au apărut și alte branduri în domeniul materialelor inovatoare sau al alternativelor la piele: bazate pe frunze de bananier, ananas, citrice… Practic, aproape toate produsele din grădină pot fi reprezentate.

Chiar și în sectorul de lux s-a adoptat această tendință: Hermès a lansat în 2021 o geantă fabricată din rădăcini de ciuperci, în colaborare cu compania MycoWorks.

Materialul este apoi prelucrat și pregătit de Hermès “pentru a-i îmbunătăți rezistența și durabilitatea”, au precizat companiile într-un comunicat.

“Combinând calitatea, flexibilitatea, durabilitatea și versatilitatea în producție”, Gucci , a lansat, de asemenea, propria marcă, Demetra, în 2021. Gențile și adidașii săi conțin “până la 77% materii prime de origine vegetală”.

Frank Boehly, președintele Consiliului Național Francez al Pieilor, a explicat pentru AFP că termenii precum “piele din…” pot crea confuzii: “Oamenii cred că fac o alegere ecologică”, dar, de fapt, “achiziționează un produs cu o cantitate minimă de material vegetal și mult material sintetic”, deoarece aceste produse “nu au o structură internă suficient de puternică pentru a fi comparate cu cele din piele”. “Și chiar dacă adaugi materialul sintetic, acestea nu au rezistența pielii”. a spus el.

“Industria pielăriei nu urmărește să lupte împotriva acestor materiale; foarte multe produse sunt realizate din alte materiale”, insistă Frank Boehly.

Aceste noi materiale au apărut în urmă cu aproximativ cinci ani, însă de atunci rezultatele lor au fost diverse, chiar dacă au fost în centrul atenției mass-media, potrivit lui Eric Briones, șeful redacției Journal du Lux. Pentru el, piața de lux este definită prin “o puternică dorință pentru pielea de origine animală” și pentru pieile rare.

Dacă aceste produse îndeplinesc cerințele consumatorilor în ceea ce privește bunăstarea animalelor și protecția mediului, “există însă îndoieli cu privire la cât de durabile și de calitative sunt”, crede Eric Briones. Totuși, el remarcă că, în cazul blănurilor, “tranziția s-a produs”.

Avantajul acestor materiale provenite din industria alimentară este că produc mai puține deșeuri, “folosind totul de la A la Z”, remarcă Thomas Ebele de la Slow We Are, autorul cărții “La face cachée des étiquettes”. “Dar uneori, este vorba despre o conceptie eronată care susține moduri de producție sau modele economice excesive, dăunatoare planetei.”

El adaugă că unele dintre aceste materiale implică cultivarea unor plante noi, care nu sunt specifice unei anumite zone, sau “invadarea industrială a pădurilor virgine”.

În plus, aceste materiale sunt “greu de găsit” pe piață, notează Frank Boehly.

Comments

comments

By UP News

Leave a Reply