Noile tehnici genomice (NTG) prezentate drept diferite de OGM-uri și prin urmare inofensive, sunt totuși primite cu multă reticență în UE.

Un număr de 9 state ce reprezintă 40% din populația UE, printre care și România, au făcut astfel încât decizia de a le autoriza să nu poată fi luată acum. Președinția spaniolă a UE va continua totuși consultările pe acest dosar până la sfârșitul anului.

Iar statele care au susținut ideea, ca Danemarca, spun că există aici o adevărată șansă pentru a folosi mai puține pesticide în agricultură. Franța și Luxembourg au avut o poziție neclară, pe când Belgia a lipsit de la reuniune.

În vara trecută, Comisia Europeană  a prezentat o propunere de autorizare a diferitelor culturi rezultate prin noi tehnici genomice care ar rezista la frig, la secetă, la dăunători, etc.

Lumea cultivatorilor nu este însă convinsă de acest lucru. Aceste culturi nu sunt încă disponibile întrucât mai multe state au dorit să efectueze teste științifice înainte de a le autoriza.

Votul de la Bruxelles acum a fost a doua încercare recentă de a autoriza NTG-urile pe care România, cel puțin, ar vrea să le separe de plantele tradiționale.

România a cerut și o etichetare explicită ca și probe științifice legate de impactul acestor NTG-uri asupra sănătății umane.

Asociații din România cer de altfel clarificări legale din partea Comisiei Europene, care a prezentat propunerea de autorizare. Aceste clarificări sunt menite să pună la adăpost agricultorii de eventuale dispute comerciale care ar decurge din folosirea acestor noi tipuri de cultură a plantelor.

Prezentate drept o alternativă ecologică la actualele oferte, NTG-uri sunt de fapt OGM-uri disimulate, spune Greenpeace care s-a opus ferm de la bun început acestei propuneri.

În paralel, la Strasbourg, propunerea de reglementare a acestor noi tipuri de culturi a fost respinsă și de Comisia Agricultură a Parlamentului European.