BPOC, boala pulmonară obstructivă cronică, este o afecțiune medicală gravă, a treia cauză de deces la nivel global, deseori asociată cu complicații cardiovasculare. În contextul Zilei Mondiale a BPOC, Societatea Română de Pneumologie (SRP) trage un semnal de alarmă cu privire la impactul negativ major al acestei patologii asupra vieții pacienților și a întregului sistem de sănătate din România.
„Pacienții cu BPOC trec de multe ori prin crize, mai corect spus exacerbări, care le afectează viața. Exacerbare înseamnă o perioadă în care simptomele se agravează sau apar simptome noi: tusea se intensifică, devine productivă și purulentă, iar dispneea se accentuează până când pacientul obosește la cele mai mici eforturi. Exacerbările sunt responsabile, la nivel global, de 50–75% din costul serviciilor de asistență medicală, de aceea, prevenirea sau reducerea numărului exacerbărilor severe pot avea un impact pozitiv major asupra costurilor. Spitalizarea reprezintă, de altfel, cea mai importantă componentă a costului unei exacerbări BPOC – aproape 50% din costurile legate de BPOC din Europa sunt cauzate de spitalizări”, explică prof. univ. dr. Roxana Maria Nemeș, președintele Societății Române de Pneumologie.
România cheltuie anual aproximativ 220 milioane de lei pentru 81.000 de cazuri de spitalizare, continuă și de zi. Această sumă reprezintă 1% din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Peste 30% dintre cazurile cu diagnostic principal de BPOC, luate în evidență la nivel de spital, s-au prezentat cu o exacerbare acută.
„În România, BPOC are un impact important asupra populației generale, 8,3% dintre români fiind diagnosticați cu această boală care generează costuri importante la nivelul sistemului de sănătate. Pacientul cu BPOC stă mai multe zile internat în spital: o analiză preliminară făcută de SRP arată că la nivelul unui an calendaristic, peste 60% dintre pacienți au o durată a spitalizării de cel puțin 5 zile, un procent semnificativ dintre ei depășind 8 zile. De asemenea, pacienții cu BPOC sever stau mai multe zile internați la terapie intensivă versus alte patologii. 74% dintre acești pacienți sunt pensionari – persoane cu venituri de multe ori limitate. Cu toate acestea, în România, nivelul de compensare a medicamentelor pentru BPOC este doar 50%, un factor care generează consecințe negative asupra accesului pacienților la tratamente. A venit momentul să prioritizăm pacienții cu BPOC și această patologie la nivel de decizii de politică publică și să asigurăm un acces la tratament la standarde europene”, spune prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președintele ales al Societății Române de Pneumologie.
Poluarea reprezintă unul dintre factorii principali de risc ai BPOC. „Ceea ce respirăm influențează sănătatea noastră. Din păcate, atât la nivel mondial, cât și în România, problemele de calitatea aerului sunt în creștere. OMS arată că dintre decesele premature legate de poluarea aerului, peste 50% sunt cauzate de maladiile ce afectează plămânul, iar dintre acestea, 40% sunt relaționate cu BPOC. Costul limitării schimbărilor climatice azi este mult mai mic comparativ cu abordarea consecințelor în viitor”, declară prof. univ. dr. Ruxandra Ulmeanu, directorul Școlii de Pregătire Postuniversitară a Societății Române de Pneumologie.
Prof. univ. dr. Cristian Oancea atrage atenția asupra gravității bolii și a importanței prioritizării reale a BPOC de către autorități, pacienți și medici: „BPOC este a treia cauză de deces la nivel mondial, iar 1 din 4 pacienți cu această afecțiune sunt diagnosticați cu cancer pulmonar. Exacerbările asociate au efecte atât asupra plămânilor, cât și asupra inimii: riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele 5 zile după o exacerbare moderată a BPOC. Iar riscul de deces crește cu 80% după 2 exacerbări moderate în decurs de 1 an. Mai mult de jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza unei exacerbări decedează în primii 5 ani după spitalizare. BPOC este introdusă în Strategia Națională de Sănătate până în 2030, însă pacienții din România care trăiesc cu această boală gravă au nevoie să fie prioritizați în mod real prin acțiuni concrete de politică publică care să îmbunătățească managementul bolii”.
Reprezentanții asociaților pacienților cu afecțiuni cronice se alătură apelului de acordării de prioritate în favoarea BPOC pe agenda de sănătate publică în România.
Ce este BPOC?
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală cronică de plămâni caracterizată prin simptome respiratorii cronice (dispnee, tuse, producție de spută și/sau exacerbări) și care afectează atât bronhiile (bronșita cronică), cât și plămânii (emfizem). Ce se întâmplă de fapt, este o îngustare progresivă și ireversibilă a bronhiilor, ceea ce duce la scădere progresivă a capacității respiratorii. Fără tratament, BPOC duce la reducerea prematură și severă a capacității respiratorii, ceea ce duce la invaliditate și moarte prematură. BPOC-ul moderat înseamnă 6 ani de viață pierduți, în timp ce BPOC-ul sever generează o pierdere de 9 ani de viață.
Cauzele principale ale BPOC sunt fumatul, poluarea, statusul socio-economic scăzut, infecțiile din timpul copilăriei.
