Antarctica s-a confruntat deja cu o pierdere accelerată de gheață în ultimele decenii, iar oamenii de știință au avertizat că stratul de gheață din Antarctica de Vest – care conține suficientă apă pentru a ridica nivelul mării cu câțiva metri – s-ar putea apropia de un ,,punct de inflexiune” climatic.
Cu ajutorul modelării computerizate, cercetătorii au constatat că o topire mai rapidă a platformelor de gheață este deja inevitabilă în următoarele decenii, ca urmare a încălzirii oceanelor.
Chiar și într-un scenariu în care emisiile de gaze cu efect de seră (GES) sunt reduse, iar încălzirea rămâne în limitele celui mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris – 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale – rezultatele sunt practic identice.
Studiul, publicat în jurnalul Nature Climate Change, a analizat procesul prin care apele oceanice topesc partea inferioară a platformelor de gheață plutitoare din Marea Amundsen.
Chiar și în cel mai optimist scenariu, încălzirea oceanelor ar putea fi de trei ori mai rapidă în secolul XXI decât în secolul XX.
Kaitlin Naughten, autorul principal al studiului, a declarat că cercetătorii au ,,toate motivele să se aștepte” ca topirea gheții să contribuie la creșterea nivelului mării – care se așteaptă deja să atingă un metru până la sfârșitul secolului – deși nu au studiat acest lucru în mod specific.
,,Topirea platformei de gheață din vestul Antarcticii este unul dintre efectele schimbărilor climatice la care va trebui probabil să ne adaptăm”, spune ea.
Milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în prezent în zone de coastă joase, iar unele ,,comunități de coastă vor trebui fie să construiască în jurul lor, fie să fie abandonate”, adaugă ea.
Alberto Naveira Garabato, profesor de oceanografie fizică la Universitatea din Southampton, a declarat că acest studiu este ,,grăitor”.
,,Acesta ilustrează modul în care alegerile noastre din trecut au dus probabil la topirea substanțială a stratului de gheață din Antarctica de Vest și la creșterea consecventă a nivelului mării la care va trebui să ne adaptăm în mod inevitabil ca societate în următoarele decenii și secole”, a declarat el pentru Science Media Centre.
El subliniază însă că este, de asemenea, un ,,semnal de alarmă” pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pentru a evita alte consecințe climatice grave, în special topirea calotei glaciare din Antarctica de Est, considerată în prezent mai stabilă.
Autorii studiului subliniază că, deși o reducere majoră a emisiilor nu ar face o mare diferență în ceea ce privește pierderea calotei glaciare din vestul Antarcticii în acest secol, aceasta ar putea avea totuși un impact semnificativ pe termen lung, deoarece calota glaciară va avea probabil nevoie de secole, dacă nu de milenii, pentru a răspunde pe deplin la schimbările climatice.
Jonathan Bamber, profesor în cadrul Școlii de Științe Geografice de la Universitatea din Bristol, remarcă faptul că studiul este oarecum limitat, deoarece cercetătorii au folosit doar un singur model oceanic și nu au studiat în mod explicit efectul încălzirii apelor asupra nivelului mării.
,,Această parte a Antarcticii de Vest conține suficientă gheață pentru a crește nivelul mării cu peste un metru. Așadar, este important să înțelegem cum se va schimba în viitor”, a declarat Bamber, care nu a fost implicat în cercetare, pentru Science Media Centre.
