Spre deosebire de Pământ, suprafaţa planetei Marte nu este reînnoită prin tectonica plăcilor, iar urmele acestor terenuri străvechi au fost bine conservate. Roverul Curiosity al agenţiei spaţiale americane NASA explorează din 2012 unul dintre aceste terenuri, uriaşul crater Gale şi muntele său înalt de 6 kilometri, format din straturi sedimentare.
Cercetătorii spun că Marte este posibil să fi fost o planetă îngheţată, unde o erupţie vulcanică a încălzit brusc clima şi a declanşat formarea apei lichide,
Pe măsură ce a escaladat lent versantul muntelui, Curiosity a descoperit depozite de sare cu modele hexagonale, pe un sol cu o vechime de 3,8 până la 3,6 miliarde de ani. Analiza terenului a demonstrat că era vorba despre crăpături în solul arid. „Când un lac seacă, solul crapă, iar când se rehidratează, crăpăturile se ‘vindecă’, a explicat William Rapin, de la Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, autor principal al studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature.
Dacă acest proces se repetă în mod regulat, crăpăturile iau formă hexagonală, asemănător modelelor observate în vechile bazine terestre, în timpul procesului sezonier de secare. Este „prima dovadă tangibilă conform căreia Marte avea o climă ciclică”, potrivit cercetătorului.
„Planeta roşie” poseda, aşadar, echilibrul necesar dezvoltării formelor de viaţă. Ce fel de forme de viaţă? Oamenii de ştiinţă se gândesc la microorganisme unicelulare primitive, cum ar fi arhee sau bacterii, strămoşii noştri cei mai îndepărtaţi.
Modul în care aceştia au apărut pe Pământ rămâne un mister, tectonica plăcilor ştergând urmele celor mai vechi fosile. „Ceea ce ne lipseşte pe Pământ este odiseea originilor vieţii la nivel molecular”, a comentat William Rapin.
