La bordul a trei ambarcațiuni cu pedale, alimentate cu energie solară, membrii expediției “Fluviul Amazon: de la gheață la mare” intenționează să pornească în aprilie 2024 din Anzii peruani și să ajungă la Oceanul Atlantic șase luni mai târziu, după ce va fi traversat Columbia și Brazilia, potrivit RFI România.

“Obiectivul principal este cartografierea fluviului și documentarea biodiversității sale” în scopuri științifice, a declarat pentru AFP exploratorul brazilian Yuri Sanada, care coordonează proiectul. Un documentar va fi realizat cu prilejul acestei expediții.

Până în prezent, doar o duzină de persoane s-au aventurat cu caiacul de la un capăt la altul al Amazonului, ”dar nimeni nu și-a propus vreodată ceea ce ne propunem noi”, subliniază Yuri Sanada, care conduce împreună cu soția sa, Vera Sanada, compania de producție audiovizuală Aventuras Produções.

În inima celei mai mari păduri tropicale din lume, Amazonul este recunoscut de mult timp drept cel mai mare fluviu din lume, cu un debit mult mai puternic decât cel al Nilului, Yangtze și Mississippi la un loc.

Însă există o dispută veche de zeci de ani cu privire la care dintre cele două fluvii, Nil sau Amazon, este mai lung, dispută care a luat naștere și pentru că nu există un consens cu privire la locul unde începe și unde se termină Amazonul.

Cartea Recordurilor Guinness acordă primul loc în acest clasament Nilului. Dar “a ști care este cel mai lung fluviu reprezintă mai mult o chestiune de definiție decât o simplă măsurătoare”, precizează o notă pe site-ul organizației.

Potrivit Enciclopediei Britannica, fluviul sud-american are o lungime de aproximativ 6.400 km, de la izvorul său, care ar fi  râul Apurimac, în sudul statului Peru, iar Nilul 6.650 km.

Cu toate acestea, în 2014, neurologul și exploratorul american James Contos a dezvoltat o teorie conform căreia Amazonul ar putea să izvorască dintr-un alt fluviu, Mantaro, situat mai la nord.

Dacă expediția va ține cont de acest punct de vedere și de o “gură mai sudică” a deltei, acest lucru s-ar putea “traduce printr-o lungime mai mare a Amazonului”, a declarat el pentru AFP.

Expediția va parcurge cele două râuri în același timp: un grup – condus de James Contos – va coborî cu pluta pe Mantaro, în timp ce un altul, însoțit de exploratoarea franceză Céline Cousteau, nepoata legendarului oceanograf Jacques Cousteau, va parcurge călare malurile Apurimacului.

La confluența celor două cursuri de apă, Yuri Sanada și alți doi exploratori vor porni în cea mai lungă etapă a călătoriei, la bordul unor canoe individuale construite din rășină bio, echipate cu senzori pentru a realiza “măsurători mult mai precise”, explică brazilianul.

Expediția, care beneficiază de sprijinul unor organizații internaționale precum The Explorers Club și Harvard Digital Library, va fi însoțită pe anumite tronsoane de o barcă de asistență, care va fi folosită drept bază pentru realizarea materialelor audiovizuale și științifice.

Anaconde, caimani, jaguari… Niciunul dintre animalele de pe traseu nu-l sperie pe Yuri Sanada. “Ceea ce mă sperie cel mai mult sunt traficanții și minerii ilegali” – din acest motiv canoele vor fi dotate cu cabine antiglonț, mărturisește el. De altfel, organizatorii expediției negociază cu autoritățile sud-americane punerea la dispoziție a unei escorte armate pe tronsoanele cele mai periculoase.

Dacă va avea succes, experimentul ar putea fi reprodus și pe Nil, spune Yuri Sanada, conștient că este posibil totuși ca această controversă să nu fie niciodată tranșată. Interesul suscitat de această “cursă” ajută la atragerea atenției asupra bogățiilor naturale ale Braziliei și asupra necesității de a conserva planeta, susține el.

“Amazonia se află (parțial) în Brazilia, dar consecințele distrugerii ei și datoria de a o conserva aparțin lumii întregi”, declară coordonatorul proiectului.