„Sinteză pentru factorii de decizie”, un rezumat lung de 36 de pagini care prezintă nouă ani de cercetare a Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC), este o reamintire clară a faptului că efectele devastatoare ale schimbărilor climatice se manifestă mai repede decât estimau savanții, iar eșuarea în a lua acțiuni decisive ar putea duce la ireversibilitatea unora dintre acestea.
„Omenirea este pe gheață subțire, iar acea gheață se topește rapid”, a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în timp ce prezenta principalele constatări ale raportului.
Raportul IPCC spune că planeta noastră este pe cale să atingă 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, considerată o limită mai sigură pentru încălzirea globală, în puțin peste un deceniu. Avertismentul vine la doar opt ani după ce summitul COP21 de la Paris a făcut din pragul de 1,5°C un far pentru politicile climatice.
„Începând cu Acordul de la Paris, obiectivul declarat al statelor a fost să nu lase încălzirea globală să depășească pragul de 2°C peste nivelurile preindustriale și să intensifice eforturile pentru a o limita la 1,5°C”, spune Wolfgang Cramer, director de cercetare la Institutul Mediteraneean de biodiversitate și ecologie marine și terestre (IMBE).
„Acest obiectiv general a oferit un plan amplu și o țintă specifică pentru politicile climatice”, a adăugat Wolfgang Cramer, care a fost coautor al ultimului raport major al IPCC, publicat în 2022. „Dar când te uiți la planurile de ațiune actuale și la eforturile plăpânde făcute de guverne, într-adevăr pare foarte puțin probabil să putem îndeplini acel al doilea obiectiv”.
Datele vorbesc de la sine. IPCC spune că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse cu 45% până în 2030 pentru a exista vreo șansă de a limita încălzirea globală la 1,5°C. Acest lucru ar însemna reduceri anuale echivalente cu cele observate în apogeul pandemiei de Covid-19 în 2020, când economiile lumii s-au oprit.
Așa cum stau lucrurile acum, umanitatea este departe de reușită. Conform previziunilor IPCC, planeta noastră este pe drumul de a ajunge la o încălzire globală de 2,5°C până la sfârșitul secolului, dacă guvernele își respectă angajamentele referitoare la emisii, și 2,8°C, dacă respectă politicile actuale.
Deși perspectivele sunt sumbre, nu este momentul pentru fatalism și inacțiune, avertizează experții.
„Acțiunile noastre de acum vor determina amploarea încălzirii globale pe termen lung. Obiectivul este să ne asigurăm că rămâne cât mai scăzută posibil”, spune Wolfgang Cramer, pentru care ținta de 1,5°C „este deja prea mare” pentru a evita consecințele majore asupra planetei.
„În prezent suntem la 1,2°C și deja suportăm consecințele, cu o creștere a valurilor de caniculă, secetelor și inundațiilor”, explică el.
Pentru a înțelege semnificația fiecărei fracțiuni de grad, Wolfgang Cramer face o paralelă cu un om care suferă de febră. ”Adăugați 1°C la temperatura normală a corpului, de 37°C, și persoana se va simți rău și va avea dureri de cap. La 2°C adăugate, suferința crește. La 3°C adăugate, devine periculos, mai ales dacă persoana este vulnerabilă.
La fel este și pentru planeta noastră”, spune Cramer.
„Consecințele vor varia la fiecare grad și în diferite părți ale lumii: vor fi cele mai grave în locurile cele mai vulnerabile”, spune el. „1,5°C va fi întotdeauna mai bun decât 1,6°C, care va fi întotdeauna preferabil lui 1,7°C. Fiecare zecime de grad contează”, a adăugat expertul.
Consecințele acestei „febre” a planetei sunt din ce în ce mai evidente, iar primul semn este dispariția biodiversității.
În 2015, anul Acordului de la Paris, melomys de Bramble Cray, un gen de mamifere rozătoare de mici dimensiuni, ce trăia pe o fărâmă de pământ în largul coastei Papua Noua Guinee, a devenit primul caz cunoscut de mamifer dispărut ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de om.
„Oamenii de știință au demonstrat că dispariția sa a fost cauzată de creșterea nivelului mării, care i-a scufundat habitatul”, a declarat Camille Parmesan, expert în climă și biodiversitate la centrul de cercetare CNRS, într-un interviu pentru France 24 în decembrie.
„Am documentat, de asemenea, dispariția a 92 de specii de amfibieni, ucise din cauza proliferării unei ciuperci, care s-a dezvoltat ca urmare a schimbărilor climatice ce modifică ecosistemele”, a adăugat Parmesan.
Coralii sunt o altă victimă evidentă. La o creștere de 1,5°C, între 70% și 90% din recife ar putea dispărea. La o creștere de 2°C, se ajunge la 99%.
Citiți mai mult AICI
