Sau, dintr-o altă perspectivă, ceva mai sumbră, 74% din cele 300 de milioane de tone de substanțe chimice produse în fiecare an de industrie ar fi periculoase pentru sănătate și mediu, potrivit Agenției Europene de Mediu, potrivit RFI România.

Dar unde se găsesc aceste substanțe? Cam peste tot, în obiectele pe care le folosim zi de zi: jucării, biberoane, suzete, ambalaje alimentare, îmbrăcăminte, mobilier, electronice, cosmetice , vopsele, produse de curățenie.

Biroul European de Mediu (EEB), care reunește peste 140 de organizații din întreaga UE, estimează că între 4.000 și 7.000 de substanțe ar trebui interzise până în 2030”.

Organizația salută, de asemenea, această inițiativă care, „dacă va fi implementată, va fi cea mai amplă reglementare care a avut loc vreodată cu privire la substanțele chimice autorizate”, după cum apreciază ziarul francez cu profil economic Les Echos.

Însă, pentru industrie, aceasta înseamnă o tranziție care va fi costisitoare.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a atras atenția întreprinderilor că ”trebuie să fie mai bine pregătite spre a se adapta la orice restricții viitoare”.

Mai precis, industria chimică europeană, cel de-al patrulea sector al economiei blocului, trebuie să investească într-o ecologizare vastă, pentru a tinde spre „produse non-toxice.

Abordarea Comisiei face parte din obiectivul său „zero poluare”, cuprins în Pactul Verde European.

În principiu, toate produsele pe care le folosim zilnic ar putea fi afectate, într-un fel sau altul. Totuși, după cum a precizat comisarul Breton, ar putea fi acordate derogări pentru anumite utilizări considerate „esențiale”.

Foaia de parcurs prezentată de Comisie este un prim pas în lungul drum al reglementării. Până și definirea a ceea ce este sau nu ”esențial” prefigurează o lungă negociere, atât între comisarii europeni responsabili cu piața internă, industria și mediul cât și între Executivul european și asociațiile întreprinderilor din domeniul chimiei.

Citiți mai mult AICI