Legumele și fructele românești din comerț NU SUNT TOXICE, spune Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania-AIPROM

Accesul la alimente sănătoase și în cantități suficiente se numără printre prioritățile consumatorilor, dar și a celor ce activează în industria agro-alimentară.

De asemenea, cei ce inovează în agricultură și pun pe piață produse de protecția plantelor se preocupă în egală măsură, ca fermierii să aibă acces la suficiente instrumente pentru a lupta eficient împotriva atacului bolilor și dăunătorilor. Produsele pentru protecția plantelor reprezintă medicamente pentru plante și sunt necesare pentru a menține plantele sănătoase.

Atunci când vorbim despre produsele de protecția plantelor, doza este cea care face diferența și este obligatoriu ca dozele menționate pe eticheta produselor de protecția plantelor să fie respectate cu strictețe. Industria de protecția plantelor, prin intermediul AIPROM organizează astfel de acțiuni de informare cu fermierii, în cadrul cărora un subiect extrem de important este legat de conștientizarea importanței citirii etichetei atunci când se aplică un tratament și respectarea dozajului și a momentului optim de aplicare.

Reziduurile de pesticide prezente în fructe și legume sunt identificate în urma unor analize de laborator specifice efectuate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), și de către Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale Bucureşti aflat în subordinea Autorității Naționale Fitosanitare. Ambele instituții au atribuții diferite în ceea ce privește monitorizarea reziduurilor de pesticide.

Ce reprezintă reziduurile de pesticide?

Pentru protejarea consumatorilor, reziduurile de pesticide sunt strict reglementate de legislaţia internaţională. Potrivit Regulamentului (CE) nr.1107/2009  reziduurile produselor fitosanitare, folosite în conformitate cu bunele practici fitosanitare, îndeplinesc următoarele cerințe:

  • nu produc efecte nocive asupra sănătății umane, inclusiv aceea a grupurilor vulnerabile, ori asupra sănătății animalelor, luând în considerare efectele cumulative și sinergice cunoscute, atunci când sunt disponibile metodele științifice acceptate de autoritate pentru evaluarea acestor efecte, sau asupra apelor subterane;
  • nu produc efecte inacceptabile asupra mediului.

Limitele Maxime de Reziduuri sunt stabilite de către autoritățile naționale și organismele internaționale și au la bază evaluări științifice și de risc. Aceste limite nu măsoară toxicitatea și nici nu joacă rolul unui standard de siguranță alimentară. Nivelurile maxime de reziduuri reprezintă standarde stabilite pentru schimburile comerciale, oferind siguranța că, produsele agricole tratate cu produse de protecția plantelor pot fi comercializate la nivel internațional. 

Limitele Maxime Admise (LMA) de reziduuri de pesticide reprezintă un standard de comercializare și stabilește cantitatea maximă de reziduuri de produse de protecția plantelor care este acceptată legal în sau pe suprafața produselor alimentare sau a hranei pentru animale. Cantitatea de reziduuri este atât de mică încât nu pune probleme asupra stării de sănătate.

Consumatorii nu trebuie să se îngrijoreze atunci când sunt anunțate așa numitele ”liste” de legume și fructe ce prezintă reziduuri de pesticide. De exemplu, o persoană ar trebui să mănânce aprox. 28.000 de căpșuni într-o singură zi pentru a se apropia de limita de siguranță admisă pentru aceste fructe.

Legumele și fructele românești din comerț NU SUNT TOXICE

Recent, mai multe publicații din mediul online au transmis o știre unde, fără o bază științifică, merele și cartofii au fost ”ștampilați” ca fiind nocivi sau toxici pentru sănătatea consumatorilor. Aceste produse nu prezintă nici un pericol pentru sănătatea umană. Produsele de protecția plantelor folosite în cultura de cartof sau în livezile de mere sunt foarte atent monitorizate de către autorități.

Atunci când se fac astfel de afirmații cu privire la depășirea limitelor privind reziduurile de pesticide este necesar să se menționeze care este limita maxim admisă pentru produsele respective, conform legislației și dacă analizele au identificat o depășire a acestei limite.

Fermierii care produc pentru piață de retail folosesc numai produse omologate și monitorizează atent cultura pentru a se asigura că nu sunt depășite limitele maxime de reziduuri admise. De multe ori, supermarketurile impun propriile standarde privind reziduurile de pesticide și fac propriile analize. De cele mai multe ori aceste standarde sunt chiar mai mici decât cele reglementate.

Acele ”zeci de pesticide diferite” ce pot fi găsite în mere și cartofi, sunt administrate, conform programului tehnologic de cultură, în timpul perioadei de vegetație, multe dintre aceste substanțe fiind asimilate de către plantă, fără a se regăsi, la recoltare, în fructele și legumele ce ajung pe mesele consumatorilor.

Industria de protecția plantelor este de părere că, astfel de afirmații ce apar în spațiul public trebuie tratate cu maximă responsabilitate. Consumatorii trebuie să fie informați, însă, în egală măsură considerăm că aceste informații trebuie verificate cu toate părțile implicate.

Respectarea dozei și a momentului aplicării produsului

Produsele de protecția plantelor sunt autorizate și reglementate la nivel european. Procesul de autorizare în cazul unei noi substanțe durează aproximativ 10 ani, timp în care aceasta este testată atât din punct de vedere al eficienței, cât și din punct de vedere al toxicității. Tehnologia a avansat iar noile produse au fost dezvoltate astfel încât doza pe hectar aplicată să fi din ce în ce mai mică. Noile molecule au un profil toxicologic și de mediu mult mai prietenos în comparație cu moleculele mai vechi folosite în agricultură.

Industria de protecția plantelor înțelege pe deplin rolul său în procesul de obținere a unor produse alimentare suficiente și sigure pentru consum și în acest sens derulează, prin intermediul Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM instruiri periodice cu fermierii pentru a se asigura că aceștia respectă bunele practici agricole și citesc eticheta produselor atunci când aplică un tratament. Este important ca fermierul să respecte schema de tratament și doza.

Printre proiectele derulate de AIPROM pentru promovarea bunelor practici agricole pentru utilizarea sigură și sustenabilă a pesticidelor se numără proiectul SUI – Inițiativa de Utilizare în Siguranță a Produselor de Protecția Plantelor și TOPPS – Pregătirea Operatorilor pentru prevenirea Poluării de la Sursele Punctuale de apă.

Cum ar arăta agricultura din România fără pesticide

Potrivit studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanţe active asupra agriculturii României” realizat în anul 2017 cu ajutorul experţilor români şi sub coordonarea AIPROM, costurile de producţie/tonă, în absența utilizării unor substanțe de protecția plantelor ar creşte cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiţă, 36% la cartofi şi 121% la porumb.

Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar producţia ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiţă, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate şi 17% la mere. La aceste pierderi poate fi adăugată și pierderea locurilor de muncă pentru cei care activează în acest sector.

Produsele alimentare din Uniunea Europeană sunt cele mai sigure pentru consum

Cea mai recentă ediție a raportului anual al Uniunii Europene privind reziduurile de pesticide din produsele alimentare arată că, aproximativ 96% din eșantioanele alimentare analizate nu prezintă reziduuri de pesticide sau conțin urme de pesticide ce se încadrează în limitele maxime permise de lege. EFSA – Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a analizat aproximativ 88.000 de eșantioane de produse colectate din cele 28 de state membre ale UE, plus Islanda și Norvegia.

Potrivit raportului EFSA, din cele 35.208 de probe de legume analizate, numai 4,8% dintre acestea au prezentat depășiri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide. Au fost analizate 2.553 probe de cartofi și s-a constatat că, la numai 1,8% din probe a fost depășită limita maxim admisă pentru reziduurile de pesticide.

În ceea ce privește fructele, din cele peste 30.000 de probe analizate, numai 4,2% dintre acestea au prezentat depășiri ale limitelor maxim admise. Au fost analizate 2.937 probe de mere și s-a constatat faptul că 4,2% din probele analizate au înregistrat depășiri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide.

Pentru cereale, au fost analizate 6.082 de probe și a rezultat faptul că numai 2,8% din probe au înregistrat depășiri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide. Au fost prelevate 2.341 de probe de grâu și s-a constatat faptul că, numai 0,40% din acestea au avut depășiri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide.

Despre AIPROM

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania-AIPROM, a fost înființată în 2002. Ea reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 90% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membru al Asociației Europene de Protecția Culturilor – ECPA. Obiectivul principal al industriei de protecția plantelor este acela de a oferi soluții durabile la provocările agricole contemporane.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și-a propus să promoveze utilizarea responsabilă a produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor, cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea tot mai mare de produsele agricole.

AIPROM dorește să fie motorul unei agriculturi durabile în România. AIPROM propune o abordare logică a managementului culturilor care să îmbine grija ecologică pentru un mediu divers și sănătos cu exigențele economice ale agriculturii. 

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

two × five =