Albadraco, o nouă specie de pterozaur descoperită în Transilvania

Membrii unei echipe de cercetători din care face parte paleontologul Vlad Codrea, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, au descoperit o nouă specie de pterozaur, o reptilă zburătoare care avea aripi de aproximativ șase metri.

Iată comunicatul pregătit de Vlad Codrea:

Cu câteva zile în urmă, în binecunoscuta revistă științifică Cretaceous Research a apărut un articol semnat de o echipă de cercetare româno-americană (Alexandru Solomon – Muzeul Județean Mureș și Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca [UBB], Vlad Codrea – UBB Cluj-Napoca, Márton Venczel – Muzeul Țării Crișurilor și UBB Cluj-Napoca și Gerald Grellet-Tinner – CONICET, Argentina, Muzeul de Istorie al Insulei Orcas, Eastsound, WA, SUA și UBB Cluj-Napoca) care semnalează o nouă descoperire excepțională din Cretacicul Superior continental al României.

Descoperirea se referă la o nouă reptilă zburătoare – pterozaur – de dimensiuni mari, care viețuia într-o insulă populată cu specii de dinozauri pitici.

Descoperirea lui Albadraco tharmisensis, un nou gen și specie de pterozaur azhdarchid din Maastrichtianul Formațiunii de Șard, din zona sud-vestică a Bazinului Transilvaniei (județul Alba, România), este de un interes remarcabil pentru comunitatea științifică deoarece reprezintă primul azhdarchid de dimensiuni mari descris din „Insula Hațeg”. Mărimea sa se încadrează între cea a lui Eurazhdarcho langendorfensis (dimensiuni medii) și a formei gigantice Hatzegopteryx thambema, confirmând astfel co-existența azhdarchidaelor maastricthiene de dimensiuni medii, mari și gigantice în România. În plus, pe lângă Mistralazhdarcho maggii, A. tharmisensis reprezintă a doua descriere a unui pterosaur azhdarchid de dimensiuni mari din Cretacicul tardiv al Europei. În sfârșit, acest nou taxon dovedește un ecosistem extrem de divers în Cretacicul Insulei Hațeg.

Denumirea generică derivă de la numele județului Alba, unde este localizată localitatea descoperirii și din latinescul „draco” = dragon. Denumirea speciei a fost stabilită după „Tharmis”, numele dacic al actualei Alba Iulia. În momentul de față localitatea de proveniență a fosilelor, Oarda de Jos, este parte componentă a orașului Alba Iulia.

Albadraco tharmisensis (galben) comparat cu ceilalți doi pterozauri azhdarchizi cunoscuți din România.

Prezența a două fragmente de „cioc” bine conservate și a unei vertebre cervicale care revin lui A. tharmisensis este foarte interesantă deoarece semnifică prima semnalare din Europa a unui fragment de premaxilar și a unei simfize mandibulare asociate, provenite de la același individ. O serie de caractere morfologice ale premaxilarului și  simfizei mandibulare observate la A. tharmisensis se regăsesc și la Bakonydraco galaczi (descoperit în Ungaria), sugerând posibilitatea ca acești doi taxoni, deși separați de o relativ îndelungată durată de timp, să aparțină unui grup distinct de Azhdarchidae. Mai mult, vertebra cervicală provenită de la A. tharmisensis confirmă existența azhdarcharidelor cu gât scurt în Insula Hațeg. Nu în cele din urmă, prezența a două rânduri de foramene pe fețele laterale ale premaxilarului, reprezintă cea dintâi semnalare la nivel mondial, a unei astfel de specificități pentru un azhdarchid cretacic superior. Albadraco tharmisensis a făcut parte din ecosistemele terestre insulare ale arhipelagului Oceanului Tethys.

Datorită naturii resturilor scheletice, speciile de pterosaur – cu excepția celor din depozite cu păstrări excepționale, de tip „lagerstätte” – sunt adeseori precar conservate și în mare parte, incomplete. Prin urmare, în pofida numărului mic de oase, noua descoperire este foarte importantă deoarece aduce date noi în ceea ce privește anatomia, comportamentul și distribuția paleobiogeografică a acestor reptile zburătoare.

 

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

five × 4 =