Webdocumentar: Regina Elena a României se întoarce din ultimul său exil

Regina Elena a României se va întoarce definitiv din ultimul său exil. Osemintele Reginei vor fi readuse în România în data de 18 octombrie și vor fi reînhumate în data de 19 octombrie în noua catedrală arhiepiscopală și regală din Curtea de Argeș.

Decizia reînhumării osemintelor Reginei Elena a fost luată de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române. Regina Elena a României se va odihni, astfel, lângă fiul său, Regele Mihai I.

Regina Elena a României a venit pe lume în 1896, la Atena. Ea a purtat de la naștere titlul de Principesă a Greciei și Danemarcei. Mama sa era Principesă a Prusiei.

În primii ani, Elena a fost educată în Grecia și în Marea Britanie. La vârsta de 14 ani, ea a cunoscut pentru prima dată exilul. Mai mulți militari greci doreau să îl detroneze pe bunicul Elenei, Regele George al Greciei, și să îl înscăuneze pe fiul său, Principele Constantin, tatăl Elenei. Principele Constantin nu a agreat această tentativă, astfel că a ales să plece voluntar, timp de un an, în exil. După ce a revenit în țară, Principele Constantin al Greciei a condus la victorie armata grecească în războiul pornit contra Imperiului Otoman.

Constantin a devenit Rege al Greciei după asasinarea tatălui său, petrecută în Salonic. În acest context, în care societatea grecească era profund divizată, a izbucnit Primul Război Mondial. Regele Constantin al Greciei a optat pentru neutralitate. Însă prim-ministrul Eleftherios Venizelos a dat o lovitură de stat, a format un guvern provizoriu la Salonic și a intrat în război alături de Antantă.

Au izbucnit violențe între soldații care rămăseseră credincioși Regelui și partizanii prim-ministrului Venizelos. Pentru a preveni noi vărsări de sânge, Regele Constantin al Greciei a plecat din nou în exil, iar fiul său, Alexandru, a fost încoronat Rege. Regele Constantin al Greciei și familia sa s-au stabilit în Elveția. Fiul Regelui, Principele George al Greciei, i-a cerut mâna Principesei Elisabeta a României. Cu acest prilej, Principele Moștenitor Carol al României a cunoscut-o pe Principesa Elena a Greciei. Familia Regală a Greciei a fost invitată în România, însă Principesa Elena a Greciei a trebuit să își scurteze vizita, pentru că, din Atena, a venit vestea morții fratelui ei, Regele Alexandru al Greciei.

La Atena a urmat o nouă criză politică. Grecii au organizat un plebiscit, în care au avut de ales între Regele Constantin și Eleftherios Venizelos. Cu o foarte mare majoritate, grecii au optat în favoarea revenirii pe tron a Regelui Constantin.

În primăvara anului 1921, au avut loc două nunți regale: cea a lui George al Greciei cu Elisabeta a României și cea a lui Carol al României cu Elena a Greciei. În 25 octombrie 1921, a venit pe lume Principele Mihai al României.

Dacă, la început, căsătoria lui Carol cu Elena a fost una fericită, mariajul s-a deteriorat în contextul în care Principesa Elena a plecat de mai multe ori din țară pentru a fi alături de tatăl său, Regele Constantin, care era grav bolnav. În acest context, Principele Carol a cunoscut-o pe cea care avea să îi devină amantă statornică: Elena Lupescu.

În noiembrie 1925, Principele Carol al României a plecat în Anglia, pentru a reprezenta Familia Regală a României la funeraliile Reginei Alexandra a Marii Britanii. El a decis să rămână în străinătate. I-a trimis Regelui Ferdinand I al României o scrisoare prin care îl anunța că renunță la titlul și prerogativele de Principe Moștenitor. În aceste condiții, Mihai a fost proclamat Principe Moștenitor al României. În vara anului 1927, Regele Ferdinand I a murit, iar Mihai a devenit Regele României, la nici șase ani. Prerogativele regale efective erau exercitate de un Consiliu de Regență. Elena a României și-a dedicat tot timpul educării Regelui Mihai I. În anul 1928, ea a divorțat de Carol.

Însă criza economică mondială, conjugată cu lipsa de autoritate a Consiliului de Regență au adus România într-o situație periculoasă. Tot mai mulți oameni cereau întoarcerea în țară a lui Carol. Prim-ministrul României, Iuliu Maniu, a fost de acord, însă a pus trei condiții: Carol să devină membru al Consiliului de Regență, să se despartă de metresa sa și să se împace cu Principesa Mamă Elena a României. Carol a promis toate acestea și s-a întors în România în iunie 1930. Imediat, și-a încălcat toate promisiunile.

S-a proclamat Rege sub numele de Carol al II-lea. Pentru fiul său, pe care îl detronase, a inventat titlul de Mare Voevod de Alba Iulia. A adus-o în țară pe Elena Lupescu, iar mamei fiului său i-a refuzat titlul de Regină. În 1932, Elena a României a fost nevoită să plece din nou în exil. Ea s-a stabilit lângă Florența, la Vila Sparta. Mihai I avea dreptul să își viziteze mama doar un timp limitat, în timpul vacanței de vară.

Însă opt ani mai târziu, după ce România pierduse Basarabia, Țintul Herța, Bucovina de Nord și Transilvania de Nord, Carol al II-lea a fost nevoit să abdice. În locul său, a urcat pe Tron Regele Mihai I. Puterea se afla, de fapt, concentrată în mâinile unui dictator militar, generalul Ion Antonescu. Acesta a acceptat întoarcerea în țară a Elenei a României, care a primit titlul de Regină Mamă.

În 1941, România a intrat în război contra URSS, pentru a elibera Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Mihai I și Elena a României au aflat de la BBC de intrarea în război. Dictatorul Ion Antonescu a implicat România în acte oribile. Progromul de la Iași, lagărele de exterminare din Transnistria sau masacrul de la Odesa sunt acte cutremurătoare care arată responsabilitatea României în Holocaust. În acele vremuri îngrozitoare, Regina Mamă Elena era una dintre prea puținele voci care se opuneau Holocaustului. Amicul lui Ion Antonescu, Adolf Hitler, sugera suprimarea fizică a Reginei Elena. Pentru curajul și faptele sale, după război, Regina Elena a României a primit titlul de Dreaptă între Popoare.

În 23 august 1944, Regele Mihai I l-a eliminat de la putere și arestat pe Ion Antonescu. România a ieșit din războiul contra Națiunilor Unite și a declarat război Germaniei naziste, pentru a elibera Transilvania de Nord. Armata Regală Română, în 25 octombrie 1944, a eliberat în 25 octombrie, de Ziua Regelui Mihai I, pământul Transilvaniei.

Regele Mihai I a reușit să câștige războiul cu Germania și să elibereze Transilvania, dar România fusese aruncată de aliații occidentali în sfera de influență sovietică. S-a opus din răsputeri instaurării regimului comunist în România. A fost capabil să întârzie serios acest proces, până în 30 decembrie 1947, când a fost șantajat să semneze un act nul de abdicare.

În ianuarie 1948, Regele Mihai I și Regina Elena a României au fost nevoiți să plece în exil. Regina Elena a României și-a dedicat restul vieții familiei. A fost un adevărat model pentru nepoatele sale, mai ales pentru Margareta a României. Regina Elena nu s-a mai întors niciodată din acest exil. A murit în 1982 și a fost înmormântată la Lausanne, în Elveția. Regele Mihai I a fost mai norocos: a trăit să vadă căderea comunismului și a reușit să se întoarcă în România, o țară care trăiește încă într-un regim republican ilegitim, dar care își redescoperă rădăcinile monarhice.

Regina Elena a României se va întoarce din exil abia în această toamnă. Ea își va aștepta Învierea în pământul țării pe care a iubit-o atât de mult.

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

12 + eighteen =