Un mitropolit din Africa, la cel mai mare pelerinaj românesc

Peste 10.000 de pelerini au sosit deja la Nicula, iar alte zeci de mii vor ajunge în orele următoare, pentru a lua parte la pelerinajul tradițional de Sfânta Marie Mare. Oamenii sunt atrași de o icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, care are faima că ar fi făcătoare de minuni. La mănăstirea din deal, liturghia va fi oficiată de mitropolitul ortodox al Clujului, IPS Andrei Andreicuț, iar în curtea bisericii parohiale din sat, slujba va fi celebrată de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu. Există și o premieră istorică: moaștele Fericitului Iuliu Hossu, primul cardinal român, au fost aduse în pelerinaj la Nicula, locul în care marele arhiereu se întâlnea în fiecare an cu zecile de mii de credincioși veniți din toate colțurile țării.

Primii pelerini au sosit la Nicula. Oamenii au luat parte la procesiunile organizate din Gherla până la Nicula de comunitățile ortodoxă și greco-catolică. Cei mai mulți dintre pelerini au mers pe jos până la mănăstirea din deal, acolo unde așteaptă liturghia care va fi oficiată de mitropolitul ortodox al Clujului, IPS Andrei Andreicuț, alături de un oaspete de seamă: IPS Innocentios Byakatonda, mitropolit de Rwanda și Burundi, din cadrul Patriarhiei Alexandriei și a toată Africa. Pelerinii au ajuns la Nicula plini de reculegere și de speranță.

Alți pelerini s-au strâns în curtea bisericii parohiale greco-catolice din Nicula. Ei au asistat la aducerea moaștelor Fericitului Iuliu Hossu, beatificat în acest an, pe Câmpul Libertății din Blaj, de către Papa Francisc. Iuliu Hossu a fost primul cardinal român din istorie și, totodată, cel care a vestit, la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Tot Iuliu Hossu a ctitorit mănăstirea de la Nicula, în 1936, iar pelerinii de azi împărtășesc venerația pe care marele arhiereu o avea față de Fecioara Maria.

Oamenii sunt atrași la Nicula de faima unei icoane a Sfintei Fecioare cu Pruncul Isus, pictată de preotul Luca din Iclod în 1681. Icoana a fost cumpărată de nobilul Ioan Cupșa și dăruită bisericii parohiale din sat. La sfârșitul secolului al XVII-lea, icoana a lăcrimat și a căpătat renumele că ar fi făcătoare de minuni. Icoana a fost așezată într-o biserică de lemn, la marginea satului, pentru a putea fi venerată de oricine, indiferent de confesiunea religioasă, etnie sau statut social. Din 1767, Papa Clement al XIII-lea a declarat Nicula drept sanctuar marian. La finalul secolului al XIX-lea, episcopii greco-catolici de Gherla au ridicat o biserică de zid cu două turnuri, pentru a adăposti icoana. În 1928, Papa Pius al XI-lea a declarat Nicula drept sanctuar marian. În 1936, episcopul Iuliu Hossu a încredințat mănăstirea călugărilor bazilieni. În 1948, când comuniștii au interzis Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, călugării au fost arestați, iar mănăstirea a fost confiscată și dată Bisericii Ortodoxe Române.  Greco-catolicii au revendicat mănăstirea, însă ea a nu a fost restituită nici până azi.

 

Foto: ClujToday.ro

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

14 − 2 =