În 28 ianuarie 814 se stingea din viață unul dintre cei mai importanți suverani din istoria Europei. Carol cel Mare era fiul regelui franc Pepin cel Scurt, fiul majordomului Carol Martel, cel care, în bătălia de la Poitiers, a pus capăt extinderii spre nord a califatului arab.
Carol cel Mare a devenit rege al francilor în anul 768, împreună cu fratele său, Carloman. După doar trei ani, Carloman a murit, iar Carol cel Mare a rămas singurul rege al francilor.
Francii erau un popor germanic stabilit în Gallia, care se convertise de puțină vreme la creștinism, în cadrul Bisericii Catolice.
Zelul religios l-a determinat pe Carol cel Mare să înceapă, în 772, războaiele cu saxonii, care rămăseseră păgâni. Aceste războaie au durat 32 de ani și s-au încheiat cu victoria lui Carol cel Mare.
În anul 773, Carol cel Mare a fost rugat de un legat papal să intervină în Italia de Nord, pentru a limita puterea regelui longobard Desiderius, care îl amenința pe papă.
Desiderius era socrul lui Carloman și îi adăpostea pe nepoții de frate ai lui Carol cel Mare, care doreau și ei coroana regatului franc.
Citiți mai multe pe Clujtoday.ro și RFI.ro.
