Pagina de istorie: Papa în România. Povestea catedralei Sfântul Iosif, inima catolicismului din Capitală

Știrea că Papa Francisc va veni în România în perioada 31 mai – 2 iunie a făcut deja înconjorul planetei. Este pentru prima oară când un papă vine în România într-o vizită pastorală, pentru că, acum 20 de ani, Sfântul Ioan-Paul al II-lea, Papă al Romei, a venit în România într-o vizită ecumenică.

Papa Francisc va vizita câteva locuri fundamentale pentru catolicismul românesc: Bucureștiul, Iașiul, sanctuarul de la Șumuleu Ciuc și Blajul. În această săptămână veți putea descoperi istoria celor mai importante comunități catolice din aceste centre. În București există comunități catolice de ambele rituri: latin și bizantin. Azi vom vorbi despre istoria catedralei arhiepiscopale și mitropolitane romano-catolice Sfântul Iosif.

Istoricii cred că creștinismului în România a început chiar în primul secol de după Cristos, prin convertirile realizate de Sfântul Apostol Andrei, care a predicat în cea mai nordică provincie a Imperiului Roman, Scythia Minor, Dobrogea de azi.

În primele secole, biserica românească depindea de Roma, după cum remarca preotul și profesorul Ioan Bota. Apoi, creștinismul românesc a îmbrăcat haină răsăriteană și a adoptat slavona ca limbă liturgică, după ce o mare parte a teritoriului României de azi a fost încorporată în Imperiul Bulgar. Însă au continuat să existe și români care au păstrat ritul latin de-a lungul istoriei. Așa ar fi întemeietorii principatului Valahiei, Negru-Vodă și însoțitorii săi veniți din Transilvania.

Primul voievod al Valahiei care a devenit ortodox a fost Nicolae Alexandru. În Evul Mediu, la Severin, a fost creată o episcopie catolică în 1346, iar în 1381 a fost creată o alta, la Curtea de Argeș. În perioada 1610 – 1883, catolicii din Valahia au fost păstoriți de episcopii de la Nicopole.

În anul 1873, episcopul italian de Nicopole, Igațiu Paoli, a început ridicarea unei bazilici la București, care a primit hramul Sfântului Iosif. Ignațiu Paoli, care iubea România, a fost cel care, în 1881, l-a încoronat pe primul Rege al României: Carol I.

În 1883, Ignațiu Paoli a fost ridicat la demnitatea de arhiepiscop al Țării Românești, iar bazilica Sfântul Iosif a primit demnitatea de catedrală. Noua catedrală, lungă de 40 de metri și lată de 22 de metri, a fost sfințită în 1884. Mihail Kogălniceanu o considera atunci drept cel mai frumos edificiu religios din România. Arhitectul său era vienezul Friedrich von Schmidt.

Citiți mai multe pe ClujToday.ro și RFI.ro.

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

five − four =