Dacian Dragoș: Absorbția redusă de fonduri europene este o șansă pierdută a României

Dacian Dragoș este profesor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității Babeș-Bolyai și, totodată, unul dintre cei care vor conferenția la seminarul ”Litigii pe fonduri europene”, care va fi organizat la Cluj în 27 și 28 septembrie, de către Freedom House România și OLAF. În contextul în care mai mulți comisari europeni și membri ai Parlamentului European și-au exprimat îngrijorarea în privința calității absorbției de fonduri europene în România, profesorul Dacian Dragoș un scurt interviu pe această temă, site-ului ClujInsider.ro.

Cât de grave sunt neregulile legate de fondurile europene constatate în România în ultimii ani? Vorbim de un fenomen major sau de nereguli punctuale? 

Toate statele membre au nereguli in derularea fondurilor europene; la noi sunt mai pronuntate din cauza lipsei capacitatii administrative, a coordonarii defectuoase, a regulilor in continua schimbare si a coruptiei. Insa, totusi, aceste nereguli sunt cu mult mai reduse decat in derularea fondurilor nationale, deci existenta lor nu constituie cea mai mare problema a Romaniei. Ea constituie doar o problema in relatia cu Uniunea Europeana si o sansa pierduta a Romaniei in acest context. Autoritatile romane complica derularea fondurilor europene mult mai mult decat este necesar, din dorinta de a se acoperi cu reguli si proceduri in fata tentativelor de fraudare. Insa acest lucru ingreuneaza absorbtia, tine la distanta potentialii aplicanti seriosi si concentreaza atentia pe resursele nationale, mai putin reglementate si mai discretionare, dar si mai politizate. Neregulile constatate sunt de obicei identificate in achizitiile publice si de aici vin corectiile financiare cele mai importante. Sunt grave in masura in care duc la pierderea unor sume importante din banii europeni.  

Există mecanisme juridice adecvate pentru a remedia aceste nereguli?

Mecanismele juridice sunt concentrate pe recuperarea fondurilor europene si raspunderea celor vinovati si mai putin pe remedierea neregulilor. Ele pot fi doar explicate, daca este cazul. Este un sistem sanctionator, prin urmare este necesara o atentie sporita pe parcursul derularii contractelor. Autoritatile de control au la dispozitie mijloace eficace de recuperare a fondurilor; problema se pune atunci cand exista exces de zel sau interpretarea eronata a unor prevederi legale sau regulamentare, caz in care se declanseaza litigii.

Care ar fi cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le știe reprezentanții autorităților publice în domeniul achizițiilor publice pentru evita apariția unor nereguli? 

Achizitiile publice reprezinta aproape 20% din PIB-ul Uniunii Europene, iar fondurile structurale europene se cheltuie in aproape 50% din cazuri prin achizitii publice. Nu numai autoritatile publice, dar si companiile private care beneficiaza de fonduri europene sunt supuse unor reguli de transparenta si tratament egal al operatorilor economici ofertanti; din aceasta perspectiva, achizitiile publice sunt puternic reglementate si europenizate. Voi da un singur sfat autoritatilor publice in contextul achizitiilor din fonduri europene: sa-si planifice foarte bine achizitiile din proiecte, inca din faza scrierii proiectului si sa nu fie retinute in consultarea pietei atunci cand estimeaza valoarea viitoarelor contracte, cu respectarea principiului transparentei, a tratamentului egal si al nediscriminarii. Numai asa se poate asigura o competitie sanatoasa in cadrul achizitiei publice, servicii, lucrari sau bunuri de calitate la preturi corecte. In caz contrar, se ajunge la situatii nedorite, cand fie nu se prezinta destui ofertanti, fie bugetul este depasit sau nu se cheltuie banii alocati, fiecare dintre aceste situatii putand atrage raspunderea autoritatii publice pentru implementarea defectuoasa a proiectului.

Comments

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

20 − twelve =